150 de lucruri de care se tem cei mai deştepţi oameni din lume

În fiecare an, Edge, considerat cel mai deştept site din lume, condus de impresarul John Brockman, îi pune cei mai importanţi oameni de ştiinţă, tehnicieni, scriitori şi academicieni să îşi dea cu părerea despre o singură întrebare. Anul acesta întrebarea a fost „Ce ar trebui să ne îngrijoreze?" şi ideea a fost să se găsească probleme din ştiinţă, tehnologie şi cultură care nu erau cunoscute încă la scară largă.

Printre cei care au răspuns anul ăsta se numără foşti preşedinţi ai Royal Society, câştigători ai premiului Nobel, autori faimoşi ai literaturii SF, Nassim Nicholas Taleb, Brian Eno şi câţiva teoreticieni fizicieni, psihologi şi biologi. Şi lista e lungă. Cam cât o carte de lungă.

Sunt 150 de lucruri diferite care îngrijorează cei mai deştepţi 151 de oameni ai planetei. Nu trebuie să le citiţi, pentru că le-am citit eu pe toate: uitaţi varianta BuzzFeed, fără titlu, detalii despre bani sau frică. Evident, citeşte variantele complete, dacă vreuna din cele de mai jos te agită şi pe tine.

1. Răspândirea strategiilor de diminuare a populaţiei din China. – Geoffrey Miller, psiholog evoluţionist.

2. Evenimentele de tip Lebădă Neagră şi faptul că avem încredere în continuare în modele care au fost dovedite frauduloase. – Nassem Nicholas Taleb

3. Faptul că nu vom fi în stare să învingem viruşii, dacă învăţăm să îi împingem dincolo de pragul erorii catastrofale. – William McEwan, cercetător în biologie moleculară

4. Faptul că pseudoştiinţa va câştiga teren. – Helena Cronin, autor, filozof

5. Că era tehnologiei avansate ne va copleşi cu noi griji. – Dan Sperber, om de ştiinţă sociolog şi cognitiv

6. Evenimente apocaliptice veritabile. Numărul tot mai mare de evenimente puţin probabile care ar putea duce la devastarea totală a societăţii umane. – Martin Rees, fost preşedinte al Royal Society

7. Declinul numărului de articole ştiinţifice din ziare. – Barbara Strauch, redactor în domeniul ştiinţei la New York Times

8. Stelele explozive, distrugerea Soarelui şi problemele de orgoliu uman care nu ne lasă să le rezolvăm. – John Tooby, fondatorul domeniului psihologiei evoluţioniste.

9. Faptul că internetul distruge scrisul. – David Gelernter, expert în calculatoare la Yale

10. Că oamenii deştepţi, cum ar fi cei care scriu la Edge, nu se implică în politică. – Brian Eno, muzician

11. Că va mai fi încă o criză financiară gravă. – Seth Loyd, profesor în Energie Cuantică Mecanică la Institutul de Tehnologie din Massachusetts

12. Faptul că motoarele de căutare vor deveni arbitri ai adevărului. – W. Daniel Hills, fizician

13. Lipsa partenerilor pe care ni-i dorim este ceva ce ar trebui să ne îngrijoreze pentru că „este cauzată de trădarea şi brutalitatea oamenilor." – David M. Buss, profesor de psihologie la Universitatea din Toronto

14. „Sunt îngrijorat de ideea că tehnologia noastră contribuie la terminarea păcii lungi de după războiul împotriva fascismului." – David Bodanis, scriitor futurist

15. Faptul că vom menţine tabuuri faţă de înjurături. – Benhamin Bergen, profesor universitar la Facultatea de Stiinţă Cognitivă, UCS

16. Privarea de acces la date. - David Rowan, editor, Wired UK

17. Faptul că tehnologia digitală ne epuizează răbdarea şi ne schimbă percepţia despre timp. – Nicholas G. Carr, autor

18. Depopularea planetei. – Kevin Kelly, editor-colaborator, Wired UK

19. Finanţarea experimentelor mari se va opri şi astfel ele nu vor avea loc. – Lisa Randall, fizician la Harvard

20. „Mă îngrijorez pentru că, pe masură ce puterea de rezolvare a problemelor a tehnologiei creşte, abilitatea noastră de a face diferenţa între probleme importante şi probleme triviale sau chiar neexistente scade. – Evgeny Morozov, editor-colaborator, Foreign Policy

21. Mai nimic. Merg pe motocicletă fără cască. – J. Craig Venter, om de ştiinţă în genetică

22. Catharsisul este o bucurie transcendentă care… poţi să repeţi întrebarea? – Andrian Kreye, editor la un cotidian din Germania

23. „Am renunţat să mai pun întrebări. Doar plutesc pe un tsunami al acceptării faţă de orice îmi aruncă viaţa… şi pe o prostie minunată. " (răspuns complet) – Terry Gilliam

24. „Ar trebui să fim îngrijoraţi de noua eră a Antroposcenei, nu numai ca fenomen geologic dar şi ca domeniu cultural" – Jennifer Jacquet, profesor asistent de studii de mediu la New York University

25. Extincţia culturii şi faptul că munca unui autor obscur din Caraibe s-ar putea să nu primească destulă atenţie. – Hans Ulrich Obrist, custode, Serptine Gallery

26. Pericolul admirării neintenţionate a osului zigomatic. – Robert Sopolsky, neurolog

27. Că nu vom mai muri. – Kate Jeffery, profesoară de ştiinţă neurologică comportamentală

28. Că există o infinitate de universuri, dar suntem capabili să-l studiem doar pe cel în care trăim. – Lawrence M. Krauss, fizician/cosmolog

29. Ascensiunea mişcării anti-intelectualism şi sfârşitul progresului. „Avem acum, pentru prima dată, o singură civilizaţie globală. Dacă eşuăm, eşuăm împreună. – Tim O'Reilly, CEO şi fondator la O'Reilly Media.

30. Ar trebui să ne îngrijoreze câteva state „moderne" care practic sunt modelate de infracţionalitate; state în care proiectele de legi sunt promulgate de infractori şi, mai rău, sunt legitimate de o democraţie formală şi „legală". – Eduardo Salcedo-albaran, filozof columbian

31.„Ar trebui să fim îngrijoraţi că o parte atât de mare din ştiinţă şi tehnologie încă foloseşte doar cinci modele de probabilitate, chiar dacă există mai multe modele de probabilitate decât numere reale." – Bart Kosko, expert în ştiinţa informaţiei

32.„Este posibil ca noi să fim nişte pete de conştiinţă rare, efemere într-un deşert cosmic nepăsător, singurii martori ai minunăţiei sale. Este de asemenea posibil să trăim într-o mare universală a conştienţei înconjuraţi de euforie şi de conflicte pe care le putem influenţa. Cum suntem fiinţe sensibile, ambele variante ar trebui să ne îngrijoreze" – Timo Hannay, editor

33. Bărbaţii. – Helen Fisher, antropolog

34. Asemănarea limbajului ştiinţific cu cel din social media. – Michael. I. Norton, profesor la Harvard Business School

35. Aroganţa de nedescris a umanităţii. – Jessica L. Tracy, profesor de psihologie

36. Că tehnologia ar putea pune în pericol democraţia. – Haim Harari, fizician

37. Nu vă faceţi griji, nu or să ne conducă roboţii. – Bruce Sterling, autor de SF

38. Distrugerea reciprocă. – Vernor Vinge, matematician, expert în ştiinţa calculatoarelor, autor

39 „Devierea efortului intelectual de la inovaţie la exploatare, distragerea atenţiei printr-un război neîncetat, fundamentalismul în ascensiune" ar putea declanşa o eră întunecată. – Frank Wilczek, fizician la MIT.

40. Avem nevoie de instituţii şi de norme culturale care să ne facă persoane mai bune decât avem tendinţa să fim. Mi se pare că cea mai mare provocare, în prezent, este să construim aceste instituţii şi norme. – Sam Harris, neurolog

41. „Mă îngrijorează faptul că de fapt nu înţelegem fenomenul cuantic" – Lee Smolin, fizician

42. Americanii îşi impun punctul lor de vedere despre o minte normală în întreaga lume. – P. Murali Doraiswamy, profesor în psihologie

43. Viitorul publicaţiilor ştiinţifice. – Marco Iacoboni, neurolog

44. Că noua sferă publică digitală nu e de fapt chiar atât de publică. – Andrew Lih, profesor de jurnalism

45.„Cred că nu ar trebui să fim „îngrijoraţi" de o singură problemă selectată, ci de toate problemele posibile". – Richard Foreman, dramaturg şi regizor

46. Stresul. – Arianna Huffington, jurnalistă

47. „Ar trebui să ne îngrijorăm că ştiinţa încă nu ne-a adus mai aproape de înţelegerea cancerului" – Xeni Jardin, Boing Boing

48. Că vom pierde literalmente legătura cu lumea fizică. – Christinne Finn, arheolog

49. „Cu toţii ar trebui să fim îngrijoraţi de prăpastia psihologică adâncă care separă umanitatea de natură" – Scott Sampson, palentolog specialist în dinozauri

50. Că devenim prea conectaţi. – Gino Segre, profesor de fizică şi astronomie

51. Că o să ne îngrijorăm prea mult. – Joseph LeDoux, expert în neurologie

52. „Ce mă îngrijorează pe mine e că suntem din ce în ce mai prinşi în sisteme incompetente, sisteme care arată un comportament patologic, dar care nu se pot repara." – John Naughton, editor la Edge

53. Prea multă dependeţă. – Steven Sogratz, profesor de matematică aplicată, Cornell

54. Faptul că internetul va avantaja structurile de puteri deja existente şi nu societatea în general. – Bruce Scheiner, tehnolog în securitate

55. Că tema de anul acesta din Edge a fost prost aleasă. – Kai Krause, pionier în software

56. Că vom vedea sfârşitul ştiinţei fundamentale. – Mario Livio, astrofizician

57. Paradoxul progresului material. – Rolf Dobelli, jurnalist şi autor

58. Că vom ajunge ca şoarecii prinşi într-o capcană numită Pământ. – Gregory Benford, profesor de fizică şi astronomie

59. Că omenirea nu o să mai practice observaţia în profunzime. – Ursula Martin, specialist în ştiinţa calculatoarelor

60. „Ce mă îngrijorează este îmbătrânirea populaţiei lumii, chiar dacă este inegal răspândită pe glob" – David Berreby, jurnalist şi autor

61. „Ar trebui să ne facem griji din cauza creşterii culturii de masă şi cum ar putea direct sau indirect să ne influenţeze pe toţi." – Bruce Parker, profesor

62. Lupta ce va urma între ingineri şi druizi. – Paul Saffo, expert în tehnologie futuristă

63. „Pentru că sunt o persoană care crede ferm în moartea sistemului nostru solar şi în haosul universului, cred că răspunsul la întrebarea de ce ar trebui să fim îngrijoraţi e irelevant în final." – Bruce Hood, psiholog

64. Lipsa resurselor de apă. – Giulio Boccaletti, fizician

65. Că „suntem pierduţi fără speranţă în Epoca Modernă. Mulţi dintre noi par că simt ceva, poate o deşertăciune în zadar a Epocii noastre Moderne. – Stuart A. Kauffman, profesor în ştiinţa biologiei, fizică şi anatomie

66. „Mă îngrijorează şansa pierdută de a le nega adolescenţilor accesul la educaţie." – Sarah-Jayne Blakemore

67. Realitatea augmentată. – William Poundstone, jurnalist

68. Datele multe şi new media înseamnă sfârşitul faptelor. – Victoria Stodden, savant în informatică

69. Că petrecem prea mult timp pe Social Media. – Marcel Kinsbourne

70. Că idiocraţia e iminentă. – Douglas T. Kenrick, profesor de psihologie

71. Că gaura dintre ştiri şi înţelegerea lor se face tot mai mare. – Gavin Schimdt, climatolog NASA

72. „Mă îngrijorează că încă nu am avut o conversaţie despre ceea ce se pare că devine o situaţie de normalitate nouă, prezenţa ecranelor în locurile de joacă şi la gradiniţe" – Sherry Turkle, psiholog, MIT

73. „Că ne vom pierde în mod iraţional răbdarea cu ştiinţa" – Stuart Firestein, un profesor care munceşte cât de mult poate, fir-ar să fie!

74. Că ne vom face speranţe pentru călătoritul interstelar în spaţiu şi lucrul acesta n-o să se întâmple. – Ed Regis, scriitor ştiinţific

75. Cooperarea globală eşuează şi nu ştim de ce. – Daniel Haun

76. Că ne îngrijorăm prea mult. – Joel Gold, psiholog

77. „Mă îngrijoează din ce în ce mai mult ce se va întâmpla cu generaţiile de copii care nu se bucură de darul unic al omului de a avea o copilărie lungă, stabilă şi protejată." – Alison Gopnik

78. Că biologia sintetică va scăpa de sub control. – Seirian Summer, lector în biologie comportamentală

79. Moartea matematicii. – Keith Devlin, matematician

80. Că vom acorda prea multe abilităţi maşinăriilor. – Susan Blackmore, psiholog

81. „Ar trebui să fim îngrijoraţi de silo-urile online. Ne fac proşti şi ostili unii cu alţii." – Larry Sanger, co-fondator Wikipedia

82. Că ne îngrijorăm prea mult. – Gary Klein, om de ştiinţă la MacroCognition

83. Că specia umană va pierde ambiţia de a supravieţui. – Dave Winer, pionier în blogging şi RSS software

84. Surplusul de testosteron cauzat de o diferenţă între sexe în China. – Robert Kurzban, psiholog

85. „O îngrijorare care nu este pe agenda ştiinţifică sau culturală dreptul de intimitate în ceea ce priveşte datele neurale." – Melanie Swan, futuristă

86. Armageddon. – Timothy Taylor, arheolog

87. Nu e nimic de care să ne îngrijorăm, chiar dacă Marele Accelerator de particule n-a adus nicio descoperire nouă. – Amanda Gefter, editor

88. „Ce mă îngrijorează cel mai mult e că scade din ce în ce mai mult diferenţa dintre abordările mentale, intelectuale şi umane în a vedea lumea." – Anton Zeilinger, fizician

89. Că ne îngrijorăm prea mult. – Donald D. Hoffman, om de ştiinţă cognitivă

90. „Gaura tot mai mare dintre elita ştiinţifică şi majoritatea celor reduşi mintal." – Leo M. Chalupa, oftalmolog şi neurobiolog

91. „Mă îngrijorează ideea unei amnezii colective" – Nogra Arikha, istoric

92. Că ne îngrijorăm prea mult. – Brian Knutson, profesor universitar de psihologie

93. Că nu înţelegem dinamismul culturii noastre globale în dezvoltare. – Kirsten Bombiles, profesor universitar de biologie organică şi evoluţionistă

94. „Ar trebui să ne îngrijoreze pierderea dorinţei sexuale ca principiu pentru reproducerea speciei noastre." – Tor Norretranders, scriitor ştiinţific

95. Că ne îngrijorează prea mult violenţa fictivă. – Jonathan Gottschall, profesor de engleză

96. „Ar trebui să ne îngrijorăm de consecinţele cunoaşterii noastre crescânde a cauzelor bolilor şi consecinţele pentru libertatea oamenilor" – Esther Dyson, analist în tehnologie

97. Moartea naturală. – Antony Garrett Lisi, fizician teoretician

98. „Ce mă îngrijorează pe mine este că dezbaterea despre diferenţele dintre sexe încă polarizează natura versus educaţia, câţiva din ştiinţele sociale şi umaniste doresc să spună că biologia nu are niciun rol. Se pare că nu cunosc dovezile ştiinţifice care dovedesc contrariul." – Simon Baron-Cohen, psiholog

99. Moartea savantului. – Daniel L. Everett, cercetător lingvistic

100. Inevitabila intruziune a forţelor sociopolitice în ştiinţă. – Nicholas A. Christakis, fizician

101. „Îmi fac griji de cine are ocazia să participe în acest joc al ştiinţei şi cine e lăsat pe dinafară" – Stephon H. Alexander, fizician

102. „Faptul că atât de mulţi oameni aleg să trăiască în moduri care reduc comunitatea de destine la puţini alţii şi că îi definesc pe restul ca fiind o ameninţare la stilul lor de viaţă şi la valorile lor este foarte îngrijorător pentru că această formă contemporană de tribalism şi ideologiile care o susţin le permit să nege interdependenţe complexe mutuale, locale, naţionale şi internaţionale şi să ignore propriul lor rol în creare unor ameninţări pe termen lung la bunăstarea lor şi a celorlalţi" – Margaret Levi, politician, om de ştiinţă

103,104. Că nu vom fi în stare să creăm sinergii eficiente. – Stephen M. Kosslyn, Robin S. Rosenberg, psihologi, fani ai sinergiilor

105. Nu-mi fac griji că inteligenţa artificială ar putea conduce lumea. – Andy Clark, filozof şi om de ştiinţă cognitivă

106. Geografia de după umanitate, atunci când roboţii ne-ar lua toate slujbele. – David Darlymple, cercetător la MIT

107. Că extratereştrii reprezintă un pericol pentru rasa umană. – Seth Shostak, astronom SETI

108. Că rolulmicro-organismelor în cancer este ignorat de strategiile actuale folosite de comunitatea medicală. – Azra Raza, doctor în medicină

109. Că credinţele morale şi sociale ale umanităţii vor reprima procesul tehnologic. – David Pizarro, psiholog

110. „Iluzia cunoaşterii şi a înţelegerii ce poate rezulta din a avea acces fără efort la informaţii" – Tania Lambrozo, profesor asistent de psihologie

111. Sfârşitul inoculării faţă de greutăţi. – Adam Alter, psiholog

112. Numărul din ce în ce mai mare de droguri ilegale. – Thomas Metzinger, filozof

113. Superstiţiile. – Matt Ridley, scriitor ştiinţific

114. Că instituţii înrădăcinate istoric vor opri progresul tehnologic. – Paul Kedrosky, editor

115. „Că peste o generaţie sau două copiii vor deveni adulţi şi nu vor ştii să facă diferenţa dintre realitate şi imaginaţie" – Mihaly Csikszentmihalyi, psiholog

116. Că ne îngrijorăm prea mult. – Virginia Heffernan, corespondent Yahoo News

117. „Ar trebui să fim îngrijoraţi de cum abordăm înţelept evoluţii ale vieţii pe măsură ce dezvoltăm printarea ţesutului omenesc ieftin, a creşte creier sintetic, a avea roboţi care să aibă grijă de părinţii noştri bătrâni şi a lăsa internetul să ne educe copii." – Luca De Biase, jurnalist

118. Că genetica va eşua când va veni vorba de boli mintale. – Terrence J. Sejnowski, om de ştiinţă neurolog, expert în calculatoare

119. „Ce mă ţine treaz noaptea este că avem de-a face cu o criză la nivelul fundamental al fizicii. Singura cale de scăpare pare să fie o revizuire profundă a principiilor fundamentale." – Steve Giddings, fizician teoretician

120. „Cel mai îngrijorător aspect al societăţii noastre este indicele scăzut de suspiciune pe care îl avem în ce priveşte comportamentul oamenilor normali." – Karl Sabbagh, scriitor, producător TV

121. „Foarte mulţi oameni se tem că nu este destulă democraţie în lume. Eu mă îngrijorez că s-ar putea să nu trecem niciodată de democraţie" – Dylan Evans, CEO la Projection Point

122. „Nu creşterea populaţiei, ci creşterea prosperităţii. Perspectiva că toată lumea ar consuma resursele ca americanii sau occidentalii." – Laurent C. Smith, profesor de geografie

123. Că vom începe să tratăm tehonologia ca pe magie. – Neil Gershenfeld, fizician la MIT

124. Creşterea instabilităţii în genetică. – Eric J. Topol, doctor în medicină, profesor de genetică

125. Că autorităţiile şi companiile vor putea în curând să citească gândurile oamenilor. – Stanislas Dehaene

126. Că creşterea economică se va opri. – Satyajit Das, expert financiar

127. „Cred că imaginaţia liberă este supraapreciată şi acest lucru are riscurile sale." – Carlo Rovelli, fizician teoretician

128. Că ne îngrijorăm prea mult. – James J. O'Donnel, savant clasic

129. Că ne îngrijorăm prea mult. – Robert Provine, om de ştiinţă neurolog

130. Că nu vom avea destui roboţi pentru a face lucrurile de care vom avea nevoie în următoarele decenii. – Rodney A. Brooks, expert în roboţi

131. Că nu vom avea un plan B atunci când, inevitabil, internetul va cădea. – George Dyson, istoric, om de ştiinţă

132. „Singularitatea". Că „ne complacem în situaţia în care viaţa noastră, aşa cum o ştim, se transformă. Ar trebui să fim îngrijoraţi de faptul că nu suntem îngrijoraţi." – Max Tegmark, fizician MIT

133. „Sunt lucruri ştiute şi cunoscute şi lucruri ştiute dar necunoscute. Ce ar trebui să ne îngrijoreze sunt lucrurile neştiute şi necunoscute." – Gary Marcus, om de ştiinţă cognitiv

134. Că creierul nostru nu este în stare să fie conştient de problemele noastre cele mai serioase. – Daniel Goleman, psiholog

135. „Ar trebui să ne îngrijorăm că oamenii de ştiinţă s-au oprit din determinarea a ce este corect şi ce este greşit şi ce valori duc la dezvoltarea umană exact când uneltele necesare acestei cercetări au apărut online" – Michael Shermer, editor, revista Skeptic

136. Pierderea cunoaşterii şi cunoştinţei noastre colective. – Douglass Rushkoff, analist media

137. Declinul omului de ştiinţă erou. – Roger Highfield, direct la Muzeul de Ştiinţă

138. Că nu suntem capabili să identificăm „viaţa bună" – David Christian, istoric

139. Tatuajul electric pe Facebook şi mai departe. – Juan Enriquez

140. Corupţia politică, adică lupul care păzeşte oile în industrii precum cele ale petrolului şi extracţiei de cărbune. – Charles Seife, profesor de jurnalism

141. „Incapacitatea periculoasă a societăţii de a analiza incertitudinile" – Aubrey de Grey, gerontolog

142. Cunoştinţele evoluează prea repede. – Nicholas Humphrey, profesor la Şcoala de Economie din Londra

143.„Scenariul de coşmar" pentru fizica fundamentală. – Peter Woit, fizician matematician

144. Omogenizarea experienţei umane. – Scott Atran, antropolog

145. Că nu vom fi capabili să înţelegem totul. – Clifford Pickover, autor de matematică

146. Că ne îngrijorăm prea mult şi „ne împachetăm grijile" într-un mod dăunător. – Mary Catherine Bateson, profesoară emerită

147. Că, din cauza schimbării climei, a numărului mic de resurse, dronelor, sau alte motive neanticipate va începe un război major. – Steven Pinker, psiholog

148. Stupiditatea. – Roger Schank, psiholog

149. Am încetat să îmi mai fac griji din cauza problemei liberului arbitru, pentru că nu va fi rezolvată niciodată. – Howard Gardner, profesor de cunoaştere şi educaţie la Hobbs

150. Că ştiinţa este în pericol să devină duşmanul omenirii. – Colin Tudge, biolog, editor la New Scientist

151. Că nu vom fi capabili să trăim fără internet. – Daniel C. Dennet, filozof

Traducere: Vlad Dumitrescu

Citește mai multe despre inteligență: