FYI.

This story is over 5 years old.

Mediu

A apărut o nouă explicație științifică pentru depresia sezonieră

Mulți presupun că are legătură cu lumina.

Chiar și cuiva căruia îi plac gheața, mocirla, ploaia, zăpada și frigul, îi e greu să nu se uite la o prognoză meteo și să nu aibă o senzație de gol în interior:

E iarnă aici, de fapt. În orice moment va lovi un frig năpraznic și va porni ninsoarea, iar noi ne vom trezi sub cea mai grea și umedă mocirlă de un metru de care e în stare natura. S-ar părea că astea sunt condițiile speciale pentru depresia sezonieră, o condiție comună, considerată ca fiind o formă recurentă a depresiei majore.

Publicitate

Cum reușesc zilele astea fără sfârșit, triste și pline de umezeală să afecteze creierul a rămas un mister. Mulți presupun că are legătură cu lumina; odată ce orele cu lumină trec, ritmul nostru circadian se dă peste cap. Așa că: ne simțim rău.

Într-un studiu prezentat săptămâna asta la Congresul Colegiului European de Neuropsihofarmacologie, o echipă de cercetători descrie „o scală" de calitate de care creierul nostru se folosește ca să ajusteze nivelurile sale de serotonină ca răspuns la schimbările sezoniere. Ce au aflat e că, odată ce lumina solară dispare în timpul lunilor de iarnă, și nivelurile de serotonină scad. Unii oamenii au parte de asta mai mult ca alții.

Cu ajutorul Tomografului de Emisie a Electronilor Pozitivi (PET), cercetătorii, conduși de neurobiologul Brenda McMahon, au monitorizat activitatea creierului a 11 pacienți diagnosticați cu SAD și 23 fără. Comparând vara cu iarna, au descoperit diferențe importante în cantitățile de proteine folosite de creier, cunoscute și ca SERT, ca să transporte serotonina neurotransmițătoare.

„Am descoperit că pacienții SAD au parte de o cantitate mai mare de fluctuație SERT la nivel sezonier, în comparație cu participanții sănătoși," concluzionează studiul. „Nu am putut reproduce descoperiri anterioare a unei reglări similare în timpul iernii la subiecții sănătoși și speculăm că asta se datorează selecției atente a indivizilor care nu prezintă simptome legate de schimbarea anotimpurilor. Rezultatele noastre sugerează că depresia provocată de schimbarea sezoanelor e legată de modificările SERT."

Publicitate

Serotonina e un neurotransmițător care e asociat cu starea de spirit; majoritatea drogurilor antidepresive inhibă procesele de care se folosește creierul ca să elibereze serotonina din sinapse. Așadar: cu cât rămâne mai multă serotonină, cu atât oamenii se simt mai bine.

Treaba SERT-ului e să tot plimbe serotonina. Cu cât e mai mult SERT, cu atât mai puțină serotonină are voie să stea într-o sinapsă. McMahon și echipa au descoperit că, la pacienții SAD, nivelurile de SERT au crescut când orele cu lumină au început să scadă. Pacienții sănătoși n-au prezentat nicio schimbare la nivelurile de SERT, în timp ce pacienții SAD au experimentat o fluctuație de 5%.

E un număr mic pentru un eșantion mic, dar serotonina a fost implicată în SAD și în alte cercetări. În special, cercetările au descoperit niveluri joase de tryptofan amino acid, un precursor al serotoninei. Într-un studiu clasic, cercetătorii au descoperit că nivelurile de tryptofan creșteau la pacienții SAD în mai și iunie, și scădeau la sfârșitul verii și începutul toamnei.

Există chiar cercetări ale volumelor de SAD/serotonină. Pentru un alt exemplu, ia acest studiu publicat în 2013 (un studiu despre alte studii), care spune simplu, „am ajuns la concluzia că serotonina, o chimicală endogenă, joacă un rol important în SAD." Succesul terapiei cu lumină și a drogurilor cu serotonină în tratarea SAD oferă și mai multe confirmări."

Publicitate

„Cel mai puțin periculos și natural, însă și cel mai studiat tratament pentru SAD este terapia cu lumină," spune recenzia din 2013. „Teoria originală din spatele terapiei cu lumină a fost că va duce la normalizarea amânării fazei de pornire din SAD. Atunci s-a crezut că e necesară creșterea perioadei de terapie iarna pentru cei cu SAD. A fost folosit și pentru înlăturarea producției de melatonină a glandei pineale."

Glanda pineală, care produce melatonina prin absorbția serotoninei, se epuizează în prezența întunericului. Mai multă melatonină, mai puțină serotonină. Lucrurile se simt nasol.

E important de subliniat că SAD nu e un lucru banal de care te lovești. E ceva normal și e privit adesea puțin la mișto, dar depresia, fie sezonieră sau nu, e adesea devastatoare. Poate ploua șapte centrimetri în următoarele trei zile, dar, ceva atât de simplu ca lumina naturală a soarelui, nu ar trebui să se simtă așa la suprafață.

Traducere: Dana Alecu

Vezi și:
Să fie ecstasy soluția pentru autism și anxietate?
Cum să fii tânăr, fericit și șomer
De ce unii dintre noi ne simțim triști după orgasm?