FYI.

This story is over 5 years old.

High Hui

​Am petrecut o zi cu un dealer de speed

În trei ore, omul și-a vândut toată marfa. Aș putea spune că i-a dat cu speed, dar aș face o glumă deja fumată.
droguri speed lsd substante dealer
Ce e dincolo de vânzarea de speed, LSD, iarbă și altele. Imagine via „Modurile penibile și geniale prin care oamenii încearcă să ascundă drogurile la vamă”

„De obicei e umed când îl iau în primire", mi-a zis Jon. „Asta e cea mai mișto parte."

Pune câteva linii pe o carcasă de CD care a văzut destul speed la viața ei.

Acum ceva vreme a început să nu-mi mai placă coca. Oamenilor nu le mai place genul ăla de distracție, vor ceva mai palpitant. Speedul a devenit iar popular, a continuat el în timp ce umplea niște punguțe albastru cu galben cu amfetamine.

Publicitate

Fiecare punguță are un gram, nici mai mult, nici mai puțin. În asta intră și greutatea punguței. Trebuie să cântărești marfa în punguță, altfel se irosește și rămâne încrustată pe cântar.

Jon e un dealer de speed care locuiește într-un sătuc mic lângă Bilbao. „Speedul a fost dintotdeauna popular aici. Îmi amintesc că, înainte să intru la pârnaie, în fiecare bar era cel puțin un tip care vindea. Zilele astea lucrez într-un singur bar. Oamenii au încredere în mine pentru că le vând doar marfă de calitate. Nici măcar nu le pasă că e umed."

După ce și-a făcut punguțele, m-a informat că se duce la barul pe care îl frecventează și m-a întrebat dacă vreau să-l însoțesc. Curios cum arată noaptea pentru un astfel de tip, am fost de acord.

Când ajungem în bar, nici n-a apucat să se așeze, că barmanul deja i-a dat o bere. Un tip înalt, între două vârste, s-a apropiat de el aproape instant.

„Tipul ăsta e cel mai tare. Înainte era client de-al meu, dar acum are familie. Nu prea mai e interesat să cumpere. Dar îi dau și fără bani dacă vrea", mi-a zis Jon.

Bărbatul ia punguța cu „insomnie" și zice: „E party în seara asta. Când am hotărât să ies, atunci o fac lată." Apoi îl întreabă pe Jon dacă e umed. Jon îi răspunde: „La ce dracu' mă întrebi asta? Doar știi foarte bine ce marfă am."

Tipul dispare la toaletă, dar se întoarce rapid. Se duce direct la bar și strigă: „Nimeni n-are marfă ca tipu' ăsta! Dă-mi niște foiță de rulat, să-l usuc. E tot mai umed de fiecare dată. Dacă n-aș ști ce urât miroși, aș zice că faci duș cu el."

Publicitate

„Ia nu te mai plânge, îi zice tipul meu. Știi foarte bine ce primești când vii la mine", i-o retează Jon.

Toată marfa de speed, vândută în trei ore

În următoarea oră, șapte persoane îl abordează pe Jon ca să cumpere. Unul dintre ei mă măsoară din cap până-n picioare și îl întreabă cine sunt. Jon îl asigură că sunt ok și că nu sunt turnător.

Singurul lucru pe care clienții îl au în comun e faptul că toți urmează același ritual. Vorbesc cu Jon, se duc direct la baie și se întorc cu unul dintre ochi înlăcrimați. Pot să-mi dau seama lejer pe ce nară au tras.

În trei ore, omul și-a vândut toată marfa. „Am stat ascuns trei ani pentru că polițaii m-au prins cu un kilogram și jumătate de speed. Sunt sigur c-a fost un turnător. Nimeni nu mai are respect în ziua de azi. Sunt dealeri cu marfă proastă cărora le e ciudă că vinzi mai bine decât ei."

Când l-am rugat să-mi povestească despre închisoare, tonul i s-a schimbat. „Nu vreau să vorbesc despre asta, a fost nasol", mi-a zis în timp ce sorbea din bere. „De atunci, am ochi și la ceafă. Dacă mă prind, am dat de dracu'. Ar însemna că am încălcat legea iar și mi-ar da o condamnare mult mai lungă. Nici nu vreau să mă gândesc. De asta vând doar la scară mică. Nici nu fac tranzacții noaptea. Atunci te prind cel mai ușor."

„Apropo, s-a făcut 6. Tre' să merg acasă să mai iau. O să mai vină lume."

Publicitate

Mergem cu mașina la el acasă, la periferia orașului. Deschide congelatorul și scoate o pungă imensă cu speed. Se pare că două sute de grame îi ajung toată luna.

Umple vreo douăzeci de punguțe și le cântărește meticulos. „Asta are un pic peste, tre' să mai scot din ea. Și asta are mai mult, dar o las așa, ca să-și facă impresie că sunt generos."

Scoate un magnet din buzunar în îndeasă punguțele peste el, după care le acoperă cu un alt magnet. Când ajungem afară, lipește punga lângă roata din spate a mașinii. „N-o să cadă și, dacă ne opresc, zicem că nu e a noastră. Nu au nicio dovadă, nu ne pot face nimic."

Jon e vigilent. Nu ascultă muzică în mașină și se uită atent în oglinzile retrovizoare. Dăm niște ture ca să ne asigurăm că nu ne urmărește nimeni.

Evident, nu vrea să-mi spună de unde cumpără speed-ul. „Îți pot spune doar că o aduc din nordul satului Guipuzcoa. Dacă spun mai multe, am belit-o." Se uită la mine acuzator.

Ajungem iar la bar, unde oamenii vin și pleacă, se salută între ei, îi strâng mâna lui Jon, cu banii pregătiți între degete. Jon le cere o țigară și le lasă cadoul în mână. E evident că niciunul dintre clienții lui nu sunt dependenți de droguri. Majoritatea arată chiar respectabil.

„Mi-ar fi ușor să fac bani grei, dar nu vreau să risc. Mă descurc bine mersi cu cantitatea mică pe care o vând în fiecare lună. E mai bine să ai niște clienți loiali, de încredere, de cât să îți extinzi rețeaua și să ajungi să vinzi la necunoscuți dubioși. Nu mă interesează asta", mi-a zis el.

Publicitate

În timp ce discutăm despre calitatea mărfii care se vinde zilele astea, un bărbat grizonat și elegant se apropie și cere să cumpere câteva grame. Tipul are doar o bancnotă de cincizeci de euro, așa că ne ia un rând de beri și un pachet de țigări, după care îi dă lui Jon treizeci de euro. Când tipul se îndreaptă spre baie, Jon mă informează că e „un nenorocit".

„Se îmbracă așa ca să pară că e de încredere. Știe foarte bine că nimeni nu joacă jocuri cu mine. Dacă nu dai bani, atunci nu primești nimic. Așa stau lucrurile."

Prietenul nostru grizonat revine rapid, după ce și-a dat seama că nu are un instrument de tras pe nas. Îl întreabă pe Jon dacă poate să-i împrumute o bancnotă.

„Nicio șansă", îi răspunde Jon.

Tipul dispare iar la baie, dar se întoarce imediat la noi. Se uită în ochii lui Jon și-i zice: „Dă-mi o foiță de-aia, prietene. Căcatul ăsta e ud ca dracu'."