FYI.

This story is over 5 years old.

arhitectura

Arhitecţii-vedetă ne distrug orașele

Există vedete în rândul arhitecților. Știm asta pentru că și-au creat propriul cuvânt pentru a descrie acest nivel de performanță: „starchitect”.

Muzeul Guggenheim din Bilbao (Poză via)

„Fiecare domeniu are propriile vedete. Există jurnaliști, directori generali și chirurgi care-s vedete domeniul în care lucrează. Dăca ştii unde să te uiți, poți să găsești și instalatori vedetă. Cu siguranță există vedete în rândul arhitecților. Știm asta pentru că și-au creat propriul cuvânt pentru a descrie acest nivel de performanță: „starchitect”.

Faptul în sine îţi spune tot ce trebuie să știi despre câtă îndoială simt oamenii ăştia faţă de propriul domeniu. Nici o altă profesie nu are un anumit termen pentru a descrie faptul că au atins punctul maxim de faimă. Nu vorbește nimeni despre „starlitcieni” sau „startiști”. De ce? Pentru că doar prin acele cuvinte dovedeşti cine-i mișto și cine nu-i. Dacă trebuie să le spui tu oamenilor că ești vedetă, păi atunci poate că ai dat-o deja în bară cu tentativa de faimă, nu-i așa amice?

Publicitate

Arhitecții nu s-au prins cum stă treaba și nu vor să te dezmeticeşti nici tu. Nu le convine deloc ideea că ei trebuie doar să proiecteze clădiri drăguțe și să încaseze sume barosane. Vor să aibă propriul sistem de caste. Vor să aibă propriile lor groupies care să bălească după ei. Tot ce-și doresc oamenii ăștia este să fie adorați de absolut toată lumea. Nimic mai mult. Nici poveste de „recunoaștere a meritelor și a contribuțiilor aduse societății”. Îi doare în cot de așa ceva. Dă-i dracu' pe oameni. Ei vor fani. De-aia am avut parte în ultimii 30 de ani, de un echivalent al albumelor despre călătoria spre centrul Pământului din partea arhitecților de top. Pentru că-s niște vedete cu acte în regulă și tu nu poți face nimic pentru a schimba asta. Nici măcar nu poți să mă contrazici.

I-am încurajat și i-am susținut cu toții în această privință. Proiectul Bilbao Guggenheim al lui Frank Gehry a fost cireașa de pe tort. Imensitatea aia de clădire a fost instalată într-un oraș deprimant din Spania pentru a demonstra faptul că un loc poate fi reinventat și regenerat prin simpla construire a unei clădiri care are un iz suficient de modernist. S-au gândit și la o frază pentru a descrie întreaga teorie: Efectul Bilbao.

Iată de ce am devenit obsedați de idea că putem să construim clădiri ciudate pentru a ne impresiona pe noi înșine. Fiecare oraș are nevoie de un Gerkin, un Burj Dubai și-un La Defence.

Publicitate

Orașele nostre au devenit niște colivii imense, gândite doar ca să captiveze turiștii și să-i facă să ne plăcă, pentru că suntem atât de non-conformiști. Vrem să ne simțim mai bine și mai puțin vinovați pentru faptul că statele noastre împrumută sute de milioanede euro pe zi să se menţină pe linia de plutire. Acest tip de nesiguranță determină fostele puteri imperialiste să cheltuie bani pe asemenea lucruri. Clădirile sunt un mod de a spune: „Încă ne plac oamenii bogați. Ne plac pe bune!”

Hai să ne întelegem: arhitecţii vedetă sunt un simbol al declinului, nu al succesului. Ar trebui să îi bați cu parul, dacă poți să te apropii îndeajuns de mult de ei. Uite despre cine vorbesc:

RICHARD ROGERS

Clădirea Lloyds – cea din dreapta (Poză via)

În 1986, când a dat naştere fetişului cu arhitecţii vedetă, Richard Rogers ştia cum trebuie să monteze țevile. Nu e ca și cum nu înţelegea asta. A învăţat-o la şcoală. Rogers a vrut să aibă o abordare nouă, să facă țevi pe exterior. Rezultatul a fost centrul Pompidou din Paris. Toată lumea era în extaz când vedeau aparatele de aer condiționat și țevile de canalizare. Nimeni n-a mai văzut țevi până atunci şi au fost de-a dreptul fascinați să-şi vadădejecţiile cum se plimbă dintr-o parte în alta, ca pe bulevard. Rogers a fost felicitat și lăudat la scenă deshisă pentru designul său. Aia a fost prima greșeală a tuturor.

Richard a fost omul tipul ăla care vine la o petrecere îmbrăcat dubios și lumea îl ridică în slăvi pentru asta. Faza asta devenise obișnuință, iar aplauzele se diminuau de fiecare dată. Rogers a comis-o din nou. De data asta, în Marea Britanie cu clădirea Lloyds.

Publicitate

Răul era deja făcut. Rogers și tevile sale mirobolante au pus bazele ideii de arhitect vedetă. De-aia Rogers a fost ales în faţa altora ca să or proiecteze Parlamentului Țării Galilor.

Parlamentarii Țării Galilor voiau ceva care să treacă testul timpului. A fost finalul declinului: decizii galeze, luate pentru galezi, înt-un mod de gândire tipic, care avea sreziste până cand Împărăția Dragonilor s-ar fi prăbușit în mare. Peste două sute de ani, autoritățile vor strânge fonduri ca să restaureze creația lui Rogers. O să sableze toată clădirea în 2430. Asta spune multe despre Țara Galilor și locuitorii ei.

Clădirea Parlamentului din Țara Galilor (Poză via)

DESPRE ASTA E VORBA.

Practic, e un hypermarket cu o șapcă de camionagiu ca acoperiș, nu?

Într-o bună zi, un Hitler al viitorului sau poate un Napoleon, o să vrea să cucerească zona. Cât de mult se vor înjosi dacă fac asta? „Țara Galilor e un loc de toată jena” vor spune în mintea lor în timp ce intră cu nava amiral în portul Cardiff. „Clădirea asta e al naibii de deprimantă și deloc impunătoare. Nu înteleg cum au fost burghezii de acord cu constuirea unei asemenea clădiri, care să îi reprezinte. M-am răzgândit. Întoarcem corăbiile. Mergem să vedem cum stă treaba după Marea Irlandei.”

RENZO PIANO

Inaugurarea clădirii „The Shard” (Poză via)

Conform legendei, Renzo Piano a făcut schița clădirii the Shard pe spatele unui șervețel într-un restaurant. Nu-i de mirare că i-a trebuit jumate de deceniu ca să ridice clădirea. Se gândise să facă un ciob. „Vedeți voi, e vorba de un ciob mare. E pentru cei bogați,” ar fi spus el în timp ce era escortat, în mod elegant, dar ferm înspre lift. A fost nevoie de Qatar, o nație care are trăiește într-un univers paralel, unde își pot imagina că instalează aparate de aer condiționat care să racească stadioane întregi pe călduri de 50 de grade Celsius, ca să-l ia cineva în serios pe Renzo Piano.

Publicitate

Clădirile „The Shard” și Towe Bridge (Poză via)

Hai să avansăm câțiva ani. După ce s-a jonglat cu banii ca la nuntă, rezultatul este un monument atipic, exact ca nuca în perete, situat în centrul Londrei. Acesta reprezintă puterea capitalismului global și a rezervelor de gaz din Orientul Mijlociu, care se puteau construi în orice oraș de pe glob, din 1990 până în prezent şi s-ar fi potrivit la fel de bine. Adică deloc.Uite aici o poză interesantă. Ar merge să punem o Statuie a Libertății în loc de Tower Bridge, sau poate că ar merge și Turnul Eiffel. Dacă stau bine să ma gândesc, Coloseumul ar fi înca o variantă. S-ar potrivi la fix și-o lucrare de-a lui Gaudi, poate chiar două. Ar fi exact același lucru.

SANTIAGO CALATRAVA

Clădirea „Turning Torso” (Poză via)

Clădirile care mai au puțin și pică peste tine sunt la modă. La asta s-au gândit creatorii clădirii numita Turning Torso, din Malmo, care-i cea mai înaltă construcție din Scandinavia. Arhitecții și-au spus că oamenii o să fie încântați dacă o să construiască echivalentul unei clădiri sub formă de montagne-russe. Până la urmă, cine n-ar vrea să doarmă într-un montagne-russe, zău așa! Ai vrea să-ți alăptezi copilul într-un montagne-russe? Şi-au imaginat că avem cu toţii o dorinţă secretă să locuim într-o clădire care arată de parcă s-ar prăbuşi mai tare ca World Trade Centerul de 11 septembrie. De-asta caută oamenii locuinţe, nu? Ca să își invingă teama.

Publicitate

Arhitectul spaniol Santiago Calatrava a uitat un mic detaliu. Zgârie-norii reprezintă un concept nenatural pe care instinctul nostru de om al peșterii a fost nevoit să îl accepte, chiar dacă n-a fost încântat de treaba asta. Viața în nori nu avea cum să facă parte din planurile evoluţiei, decât dacă bunicu-tu a fost vultur pleșuv. De ce să complicăm lucrurile?

Din păcate, Calatrava susține logica inversă care determină oamenii să inventeze paturi cu vibraţii pentru slăbit, colace de toaletă încălzite electric și suporturi de căni care încălzesc recipientul. Hai că de încălzitorul de căni mai scapi cumva, dar Turning Torso o să fie prin preajmă pentru totdeauna.

Publicul a dat deja un verdict în ceea ce privește clădirea: apartamentele n-au fost cumpărate de nimeni, așa că majoritatea din ele sunt date-n chirie.

Palatul Artelor „Regina Sofia” (Poză via)

Dacă ești unul dintre norocoșii chiriași, care locuiește la etajul 23 din Turning Torso, probabil că vrei niște argumente care să te asigure că blocurile construite de arhitect nu se dărâmă dintr-o flegmă. Tu poţi să vrei, dar nu se poate pentru că sediul Operei din Valencia, construită tot de el, se prăbușește în timp ce vorbim.

Se pare că întreaga clădire e distrusă lent și sigur de vânturi puternice. A fost închisă publicului acum câţiva ani, iar conducerea orașului îl dă în judecată pe arhitect pentru ideile sale trăznite.

Ține minte: închiriază, nu cumpăra și poartă întotdeauna parașuta în timp ce dai cu aspiratorul.

Publicitate

ZAHA HADID

„Presupun că vrem ceva cu care simpatic. Asta e o piață destul de veche. E în Budapesta, capitala renumită a multor imperii și toate cele. Gândește-te la Mozart. Gândește-te la hussari și la habsburgi. Suntem cu toții deschiși la minte, dar haideți să încercăm să scoatem din peisaj chestii care arată ca o pungă folosită pentru colectarea substanțelor eliminate din organism, prinsă cu agrafe.

„Zici..s-o fac..fără pungi.. de colostomie și agrafe. Bun. Am înţeles. Ok, cum ți se pare asta?”

Turnul Szevita din Budapesta (poză via Zaha Hadid)

„Păi, nu e chiar ce voiam….”

Zaha Hadid pare sa-și creeze toate lucrările după metoda topirii. Cel mai probabil sculptează modele de clădiri absolut normale, în unt. Apoi le aşază în spatele bolidului McLaren al lui Jenson Button ca să se topească câteva ore. Tocmai de-aia a devenit arhitecta perfectă pentru lucrări publice: pentru că tot ce face arată SF. În lumea modernă, n-ai cum să convingi comitetul Olimpic că ar trebui să fie ţara ta gazda Jocurilor Olimpice din 2022, dacă nu ești în stare să faci un stadion pe care George Lucas ar filma episodul opt din Star Wars. Arhitecţii vedetă ies întotdeauna pe plus pentru că acele comitete au nevoie de un motiv ca să spună că un stadion e diferit de altul şi nimic nu-i mai convingător ca o vomă extraterestră.

Arhitecţii vedetă sunt acuzați că ar construi machete din gips de sute de metri ale penisurilor lor. E frumos să o vedem pe Hadid cum câştigă teren pentru echipa feminină prin intermediul acestui element anatomic, care va fi un stadion de fotbal din Qatar.

Publicitate

Mulțumită acestei arhitecte din Iraq, am aflat secretul legat de ce se află sub vălurile purtate de femeile din regatul Qatar-ului. Cât de curând, apartamentele cu vedere înpre părul pubian vor fi la mare căutare. Când n-au net, labagii o să se uite spre stadion în timp ce își văd de treabă. „Da, daaa, stadionule….” vor geme în momentul climaxului. Asta este cu siguranță fantezia în stil Ballard cu tente techno, a fiecărui arhitect vedetă. Tu, pe culmile extazului, în timp ce le privești galeș creațiile.

Traducere de Andrada Mihailescu

Vezi mai multe articole despre arhitectură:

Modernismul Socialist trebuie prezervat la fel de bine ca arhitectura interbelică

Capodoperele arhitecturale ale Europei sunt capturate într-o filmare uimitoare

Prima pădure verticală din lume creşte înalt