Dacă te numeri printre cei care militează pentru legalizarea marijuanei, ia-ți gândul de la convingerile tale idealiste. În România nici măcar cânepa industrială nu-i permisă. Dacă în '89, România cultiva 49 de mii de hectare de cânepă, ceea ce o făcea a doua industrie din domeniu în lume, în prezent, controversata planta crește pe doar o mie de hectare.

Câțiva dintre puținii specialiști care au mai rămas în domeniu mi-au explicat cum confuzia dintre cânepa românească și marijuana, dar și birocrația stufoasă blochează în continuare una dintre industriile cu potențial din România.

Ca să înțelegi importanța sectorului cânepii industriale trebuie să stii că din planta asta pot fi prelucrate peste 50 de mii de produse, iar dintr-un hectar de cânepă se produce o cantitate de patru ori mai mare de lemn, comparativ cu hectar de pădure. Proporția de dioxid de carbon preluată de cânepă este de trei ori mai mare față de frunzele arborilor.

Pe plan alimentar, semințele de cânepă sunt mult mai bogate în proteine, aminoacizi esențiali, Omega 3 și 6, față de semnințele de soia, in, dovleac sau susan. Iar în sectorul farmaceutic, este recunoscut aportul cânepii chiar și în tratamente împotriva cancerului. De asemenea, din cânepă se poate extrage cel mai sănătos ulei, precum și combustibil ecologic.

Dacă odinioară se făcea distincția clară între cânepa industrială și aia cu THC, în accepțiunea legiuitorilor de azi, cannabisul e doar unul: ăla din joint.

Fost ministru al Agriculturii, cercetător în domeniul cânepii și doctor inginer agronom, Valeriu Tabără, mi-a explicat cum stau lucrurile în domeniu:

Ce trebuie să-nțelegi de aici e că, pentru ca să poți cultiva cânepă în România, trebuie să intri sub incidența unui regim special de avizări, certificări și aprobări de la Poliție, Sănătate și Agricultură.

Valeriu Tabără, care este și autor a două soiuri de cânepă (unul care a ajuns la înălțimea de opt (8) metri!), nu înțelege logica trecerii cânepii într-un regim atât de strict, în măsura în care „în România cresc libere plante mult mai periculoase ca marijuana, precum ciumafaia, mătrăguna și ricinul. De asemenea, macul este cultivat de oricine, iar această plantă, indiferent de specie, până la o anumită etapă de maturitate, nu își schimbă conținutul de morfină, care este de 0,35%‟.

Nu doar cultivarea cânepii este aproape imposibilă în România, ci și prelucrarea ei în scopuri medicinale. Astfel, Ordinul 244/2005 include cannabisul pe lista plantelor periculoase. Din nou, fără a se face distincție între planta cu 50 de mii de utilități și cea cu o singură însușire.

De câțiva ani, un comitet la nivelul Ministerului Agriculturii luptă să revizuiască lista neagră a plantelor. Fără succes, însă.

Anca Daniela Raicu, doctor chimist și membru în comitetul ăsta, mi-a spus că lista revizuită este plimbată de trei ani între instituțiile de la care necesită aviz, însă este respinsă fără nicio justificare.

„Încearcăm să îndreptăm greșeala făcută în 2005 și am refăcut lista plantelor, unde cannabisul nu figurează la plante medicinale periculoase. Însă, pentru aprobarea listei este nevoie de avizul Ministerului Sănătații si comisiei de specialitate de la Bruxelles. Ultima dată, propunerea s-a întors la Agricultură, iar Sănătatea a spus că cei de la Buxelles nu avizează. Pare că cineva vrea ca România să fie doar o piață de desfacere, un loc unde să nu se poată dezvolta suplimente alimentare naturale care ar putea înlocui cu succes medicamentele de sinteză‟, îmi explică Raicu.

În încercarea de a revigora tradiția cânepii, Leontina Prodan a organizat anul trecut prima ediție a „Zilei Cânepii‟, în satul natal, Gâlău Almașului, Sălaj. Designer vestimentar de meserie, Leontina a reușit, în 2014, cu mari eforturi, să cultive cânepă pentru fabricarea de țesături. „Am cultivat în 2014 pe o suprafață mică în satul natal. În 2015, nu am avut voie să însămânțez cu semințele rezultate din cultura anterioară, a trebuit să cumpăr alte semințe certificate. Dar asta e cea mai mică problemă. Pentru a reuși să cultivi ai nevoie de aprobari de la Poliție, Antidrog, direcții agricole, primărie etc‟, îmi povestește Leontina Prodan.

Cânepa este considerată planta care dă cea mai puternică fibră textilă din lume. De asta e și folosită la fabricarea hainelor, a diverselor ţesături, funiilor și materialelor de construcţii. De asemenea, cânepa poate înlocui aproape toate produsele petro-chimice toxice, este izolant fonic şi termic în industria auto și un excelent compost pentru ciupercării.

Toți specialiștii cu care am vorbit cred că, alături de domeniul apiculturii, cânepa ar putea reprezenta cel mai benefic sector agricol din România.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte materiale despre cannabis, în general:
Nu, nu există supradoză fatală de marijuana
Adevărul despre marijuana e o minciună
Dacă ești prins fumând un cui, acum poți să-ți plătești amenda în rate