Bloggerii proscriși ai Malaeziei vor să facă sex la webcam

Orice cuplu trebuie să aibă ceva notorietate înainte să-şi câştige o poreclă. Şi, deși nu-s la nivel de Kimye sau Brangelina, bloggerii de sex malaezieni, cunoșcuți sub numele de Alvivi (Alvin Tan și Vivian Lee), au provocat un scandal destul de fierbinte și umed, în patria lor fierbinte și umedă. Atât de nasol încât Tan să considere că e o decizie rezonabilă să nu se mai prezinte în instanță și să se care din țară. În lipsa fostului, Lee așteaptă să fie judecată, conform legilor infame anti-instigare din Malaezia, un fel de unealtă multifuncțională folosită pentru a stimula obediență, autocenzură și pasivitate.

Ştiu că pare plictisitor să citeşti despre nişte bloggeri anonimi, dar toată treaba asta spune la fel de multe despre disconfortul Malaeziei față de libertatea de exprimare (sexuală sau de altă natură), pe cât spune despre un cuplu tânăr și exhibiționist care a ales să se fută în văzul lumii, ca să stimuleze dezbateri, dar și să se stimuleze unul pe celălalt. Oricum, e în acelaşi timp o poveste despre era rețelelor de socializare (cuplul s-a cunoscut pe Facebook), un fel de abordare de la firul ierbii față de celebritate.

Alvivi a început în 2012 ca un fenomen de nișă pe Tumblr numit Sumptuos Erotica, unde-și postau pornăciunile de acasă pentru o mână de prieteni și vreo câţiva followeri internaționali. Lee a spus că voia doar o platformă de unde să poată fi cine este cu adevărat, dar statutul lor aproape anonim a dispărut când Tan, care voia să ia legătura cu swingeri sau să-şi promoveze „brandul", apostat linkuri pe forumurile de tehnologie din Singapore, unde la scurt timp un ziar local, The Start, a publicat povestea în luna octombrie a acelui an. În timp ce Tumblr-ul a fost închhis, Lee a fost renegată de familie şi Tan (care a pierdut și el legătura cu familia) a pierdut bursa ASEAN, pe care o primise ca să studieze dreptul la prestigioasa Universitate Națională din Singapore.

În ciuda obstacolelor, proscrișii au lansat un canal pe YouTube și o pagină pe Facebook prin care fanii se pot ține la curent cu ce mai urmează să se întâmple în telenovelă, ca să nu mai zic de momentele care te țin cu sufletul la gură. Instantaneele alea pixelate, făcute cu camera web, care lăsau să se vadă multă piele, au fost abandonate în favoarea „unui drum mai conservator": anunțuri de petreceri de swingeri, postări la mișto despre cum au întrecut recordul mondial la gangbang-uri al Annabelei Chong, audiţii, o teorie despre cum să reduci violurile, competiții în care cea mai bună continuare a propoziției „Îmi place sexul pentru că…" îți aducea o pereche de tanga de-a lui Vivian, oferte de produse, printre care un tricou de 50 de lei cu mesajul „sex is good" și „Sexcuții", o serie de videoclipuri care acoperă subiecte gen sfaturi pentru preludiu și modalități de a ți-o trage, cât și vox pop-uri în Kuala Lumpur și Singapore despre homosexualitate, vagine, coaie, și fantezii și preferințe sexuale locale. Panorama, emisiunea de pe BBC, e mic copil.

Cu toate astea, notorietatea lor a tot crescut (atât de mult încât malaezienilor le-a fost frică de „hateri" și au devenit reticenți să mai participe la Sexcuții) și presa locală s-a interesat de aceste „personalități de YouTube". Vivian a fost intervievată de ediția locală a Marie Claire („V Is for Virtue"), în timp ce cuplul a recreat faimoasa copertă Rolling Stone a lui John şi Yoko pentru un reportaj al Esquire Malaysia. Au fost sexi și mulți au fost deranjați de asta.

După ce au stârnit furie în patria lor (Vivian a fost chiar implicată într-un atac cu cuțitul), ceea ce a deranjat cu adevărat autoritățile malaeziene a fost un post nechibzuit pe Facebook în ajunul Ramadanului cu o poză unde Alvivi mânca bak kut teh, o supă de porc chinezească, însoțită de sloganul „Selamat Berbuka Puasa" („succes la încălcat postul") și un simbol specific că mâncarea e halal. O insultă premeditată la adresa majorității musulmane de 62% din Malaezia,mai ales la adresa coaliției Frontului Național, care era la putere în acea vreme, și a tendinței lor de a lua decizii politice sub presiuni religioase.A fost o provocare prea mare şi cuplul a fost arestat și băgat la închisoare.

Alvin susține că se gândea să fugă în timp ce erau în închişi în iulie 2013. Li s-a plătit cauțiunea în valoare de 60 000 de ringgit (aproximativ 63 500 de lei)după o săptămână și, în timp ce își scria memoriile, Sex, Porc and Persecution, Tan se interesa de azil în Statele Unite. Apoi, în luna mai, a convins judecătorul să-i reacorde temporar pașaportul, ca să meargă în Singapore să filmeze un documentar. Nu s-a mai întors. A fugit în Mexicpeste Oceanul Pacific, a traversat în SUA și a stat trei luni la Unitatea de Corecție din San Diego. Autoritățile malaeziene păcălite s-au crizat și au i-au cerut extrădarea, dar era cu un pas înaintea lor: nu numai că știa că putea fi extrădat numai pentru ceva ce reprezintă o infracțiune în ambele națiuni, dar și-a dat seama că, cu cât puneau mai multă presiune pe autoritățile americane să-l trimită înapoi, cu atât avea un caz mai puternic pentru azil politic.

Între timp, i s-au spart oalele în cap lui Vivian, în Malaezia. Firește, fanii Alvivi au fost dezgustați de asta şi l-au numit laş, lucru pe care Alvin l-a negat vehement. După câteva luni de tăcere, în care Alvin a acuzat-o că lucrează ca escortă, Vivian, într-o „ultimă dovadă de iubire", a postat un mesaj pe Facebookîn care l-a apostrofat pe „ALVIN TAN ATOTPUTERNICUL" pentru grosolănia de a o abandona și pentru că nu a răspuns încercărilor de a afla dacă e bine. Totul a fost preluat cu nesaţ de presa locală.

Oricum, atât timp cât ei erau la mii de kilometrii departare și nu mai vorbeau unul cu altul, părea ca furtuna de controverse s-a disipat și asta a fost tot. Ultimul capitol urma să fie verdictul curții malaeziene. Nu chiar. După o scurtă pauză, Tan e mai activ ca niciodată pe pagina lui de Facebook, şi-a captivat publicul de 20 000 de oameni (cam la fel de mulți followeri ca Vivian) cu povești despre versiunea lui neobișnuit de ortodoxă a Visului American: locuiește în LA, face pe chelnerul și urmează o carieră în actorie, „supraviețuirea celui mai puternic". Într-adevăr, și-a descris postările pe Facebook ca „un manual" ca să ajute alţi emigranți malaezieni să-i calce pe urmele. Luna trecută, în timp ce Lee era în boxa acuzaților și risca o sentință de cinci ani pentru instigare, fostul ei cerea sfaturi despre cum să înnegrească micuța svastică din centrul Crucii de Fier tatuată pe pieptul său, pentru că a avut o audiție ca să joace rolul unui gay Asiatic într-o reclamă la prezervative. Ah, Visul American.

Conținutul sexual produs de Alvivi, care s-au împăcat între timp și discută reunirea echipei lor, a fost un fel de critică indirectă la adresa valorilor predominante din Malaezia (lipsa libertății de exprimare, constrângerile tot mai mari ale moralității islamice asupra societății civile), atunci postările lui Tan din SUA au făcut această critică pe faţă. A demarat ofensiva împotriva a ceea ce el numește un „stat eșuat infernal, o gaură plină cu rahat Islamic", luna trecută a stârnit din nou agitație cu un cover R&B care se aude înfundat al Azanului, chemarea Musulmană la rugăciune. Videoclipul a devenit viral și a declanșat noi solicitări pentru extrădarea sa. A fost intervievat de BBC. Fără să-şi ceară scuze și nepăsător ca întotdeauna, fostul student la drept a provocat autoritățile din nou cu înțelegerea lor greșită a conceptului de „jurisdicție" și încercările lor de a-l condamna în absență, în timp ce lua la mișto solicitările „poliției de internet" malaeziene ca YouTube și Facebook să steargă videoclipurile lui.

În propriile sale cuvinte, Tan „trolează Islamul", pe care îl consideră cea mai mare forță antidemocratică din patria lui. Cu toate acestea, el spun clarcă problema lui cu islamul nu este cu credința în sine, ci cu islamismul ca „ideologie politică", careîl face un obiectiv legitim de satiră politică, dacă ai în vedere rolul său din ce în ce mai mare în viata publică. „Sigur, îți voi respecta dreptul să-ți practici religia", spune el, „dar atunci când îți folosești religia ca bază de guvernare, religia ta nu mai este doar o chestiune de alegere personală și credință personală. Afectează viețile tuturor, inclusiv pe cei care nu cred în ea, așa că religia devine de fapt un SISTEM POLITIC, O IDEOLOGIE POLITICĂ. Vrei să spui că nu pot critica idei politice? Ce căcat înapoiat mai e și ăsta? Dintr-o dată, doar pentru că arunci numele lui Dumnezeu peste ea, o ideologie politică devine astfel atât de sacră, încât nu poate fi discutată sau criticată, chiar dacă în practică nu e nimic mai mult decât o modalitate de a controla viețile oamenilor?".

În timp ce Tan se vede acum ca pe un „Mesia al libertății de exprimare" (dintre care revoluționarul sexual ar fi chipurile una din varietăți), nu toate posturile lui sunt mega progresiste. Ar fi fantezia dubioasă a violului, niște clasificări rasiale rudimentare despre cât de probabil e ca diferitele grupuri etnice să lase bacșiși în restaurante (destul de ironic dacă te gândeşti la sistemul bumiputra de privilegii pentru etnicii Malaezieni), sugestii sociopate la limită despre cum să folosești emoția ca pe o strategie, stereotipizarea unei „anumite comunități" ca paraziți, o teorie cum că sexul între lesbiene nu este sex adevărat,update-uridespre cuceririle lui pe Tinder și share-uitul compulsiv al nimicurilor dulci ale prietenei lui (dacă nu cumva e strategie de marketing şi asta).

Cât din asta constituie advocacy pentru libertatea de exprimare și cât de mult este narcisism patologic este o chestiune ce necisită mai multă judecată, deși aparenta coroborare a pozei lui de profil („Ești gelos pe fizicul meu, frățiwear?") cu descrierea paginii („Mă iubesc. Dacă nu aș fi fost eu, aș vrea să fiu") sugerează că, dincolo de ironie, e pasionat de exhibiționism. În ciuda conținutului rudimentar și dubios, o nimica toată din punctul de vedere al unui occidental liberal, dorința de a atrage atenția a lui Tan, care-i o combinație între strategie de business, comportament compulsiv și provocativ, este un test important al maturizării Malaeziei, al abilității ţării de a tolera o opinie diferită. Uneori puerilă, alte dăți elocventă, vocea lui Alvin pur și simplu nu poate fi considerată irelevantă.

În multe moduri, el este simptomul patologic, rod al închistării într-o cămașă de forță represivă a libertății de exprimare sexuală și politică din partea culturii malaeziene (a spus că a fost forţat să caute azil, atât din cauza „ignoranței Malaeziei", cât şi din cauza „tiraniei politice"). Poate că e câteodată un bou, dar nu încape nicio îndoială că știe cum să calce pe nervi autoritățile de-acasă.

Urmărește VICE pe Facebook.

Citește mai multe despre Malaezia:
Neo-naziștii malaezieni luptă pentru o rasă malaeziană pură Circumcizia feminină devine tot mai populară în Malaezia Autoritățile din Malaezia sunt pe urmele unor puștoaice care au fost îmbrățișate și pupate de o trupă K-Pop