FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

7 bude publice pe care nu te-ai aşeza nici mort

Am făcut un top al celor mai sumbre tipuri de bude din jungla urbană a Capitalei pe care le-am probat sau pe care am încercat măcar să le probez.

Îmi place să stau acasă pe budă. Acolo citesc, acolo rezolv rebus, acolo mă gândesc la viață. Eventual mă și cac în timp ce fac astea. Closetul de acasă e curat, funcțional și, mai ales, fără risc de boli venerice. Pe de altă parte, în lumea crudă de afară, când mă apucă nevoia doi, n-am unde.

În București cică sunt 850 de toalete publice. Am găsit informația asta pe net, pentru că de la Serviciul de Salubritate al Primăriei mi s-a spus că doar biroul de presă este abilitat să dea informații despre budele capitalei. Nu știu cum se numără astea, dar eu, dacă le adun pe cele ascunse prin stații de metrou, pe cele din mall-uri și pe cele din gări, autogări și parcuri, tot nu cred c-ajung la 500. Ca să nu mai zic că și astea ori sunt haznale purulente năclăite în dejecții, ori sunt rupte, defecte și inutilizabile.

Publicitate

Am făcut un top al celor mai sumbre tipuri de bude din jungla urbană a Capitalei pe care le-am probat sau pe care am încercat măcar să le probez. Le-am judecat după cantitatea de dezgust pe care mi-o provoacă (D), după pericolul de stropire/infecție (S)și după cât de neutilizabile sunt (U).

1. „Groapa Gării” sau WC-ul turcesc

Budele de la subsolul Gării de Nord sunt legendare pentru insalubritatea lor. Acolo am dat nas în nas cu o cucoană de 150 de kile care mi-a cerut un leu taxa de budă. L-am plătit și am întrebat ce intră în preț. Ea s-a uitat ciudat la mine și mi-a înmânat o fâșie de hârtie igienică aspră ca șmirghelul. După am fost urmărit la budă de o colegă de-a ei, care m-a așteptat până mi-am terminat treaba.

Dezgust: 4 - A fost destul de sinistru să stau pe vine în aroma de excremente în descompunere, dar, de bine, de rău, mi s-a părut curat.

Stropire: 1 - Nu m-am stropit pentru că nu era foarte multă apă pe scurgere.

Neutilizabil: 3 - Atât timp cât o să mă țină picioarele, buda turcească va rămâne pentru mine cea mai practică toaletă publică. Utilizabil până în 60 de ani.

2. Buda cu lanț din Club A

Antichitatea asta am găsit-o în Club A. Femeia de serviciu a fost dispusă să-mi dea puțină hârtie igienică, deși m-a avertizat că de obicei dă doar fetelor. WC-ul arăta foarte jigărit, dar colacul era destul de curat, probabil pentru că localul era pustiu.

D: 5 - Mai mult mi-a fost silă să trag apa, decât să stau pe colac. Niciodată nu au săpun, așa că mă obligă să merg cu sacâzul de pe lanț, pe mâini.

Publicitate

S: 4 - Panta e abruptă așa că era să mă stropească serios dacă nu mă ridicam.

N: 3 - Când localul e plin, nu m-aș apropia de WC, pentru că e mai mult pișat pe lângă el, decât în el. Utilizabil până la ora 22.

3. „Closetul Călătorului’” sau Buda din tren

Am urcat în primul tren care a sosit în Gara de Nord când am ajuns eu acolo. Un conductor m-a urmărit vreo trei vagoane, dar am scăpat ușor când m-am vârât într-o toaletă. E prima dată când găsesc hârtie igienică la WC-ul din tren. Am acoperit capacul cu ea doar cât să-l testez, pentru că n-aș fi avut timp de treabă serioasă.

D: 5 - În sine, closetul mi s-a părut destul de curat, deși aș fi preferat să nu fie tapițată podeua cu cur papier folosit.

S: 0 - De stropit cred că nici nu se pune problema, pentru că WC-ul folosește mai mult presiunea aerului  când ’’tragi apa’’.

N: 7 - Din nefericire este oribil de îngust, deci destul de nepractic pentru defecare. Utilizabil sub 80 de kilograme.

4. „Racheta umedă” sau  Toaleta publică automată

Am ales-o pe cea din Piața Universității, pentru că mi se pare dintre cele mai folosite. Ușa se deschide cu un fâsâit. Din cabină iese o fată. O întreb dacă buda e curată, dar ea face pași repezi spre mașină. Realizez rapid de ce: pe marginea closetului stă o aluniță proaspătă de căcat. Mă uit după hârtie igienică ca s-o dau la o parte, dar lipsește cu desăvârșire.

D: 9  - Buda asta îmi provoacă repulsie, pentru că e udă toată mereu. Nu-mi place ideea că apa cu care se curăță automat e reciclată, mai ales că am văzut des refularea urinii din closete.

Publicitate

S: 4 - Panta e destul de bună cât să limiteze șansa de stropire, dar astea nu prea ajută când n-ai hârtie igienică.

N: 5 - Inutilizabil.

5. „Gură Largă”, în pub Oktoberfest

În pub-ul Oktoberfest din centrul vechi am găsit un closet masiv într-o toaletă minusculă. Am încercat să mă strecor în camera de un metru cub în care zace monstrul ăsta, dar n-am reușit.  I-am acoperit o latură cu hârtie igienică luată de la buda femeilor și am găsit o poziție în care aș fi putut să-mi fac treaba, cu picioarele afară din toaletă. Am întrebat o cheleneriță cum pot totuși să mă cac în WC-ul ăsta și mi-a spus că ultimul tip care a încercat asta a picat în el.

D: 7- Mirosul din buda asta mi s-a părut vomitiv; urina și clorul fac o combinație letală.

S: 6 - Deși e larg, bazinul stropește sinistru.

N: 10 - Este fizic imposibil să-ți faci nevoi serioase în el. Inutilizabil.

6. „Haznaua de plastic” sau Toaleta ecologică

Am ales WC-ul ecologic din parcarea din Piața Victoriei, pentru că trăiesc cu senzația că n-a fost curățaț niciodată. Este evident din imagine că n-am fost departe de adevăr. Voiam să mă bag în vorbă cu femeia mustăcioasă care lua banii pe parcare, dar a fugit cu mâinile peste față când a văzut camera foto și m-a amenințat că va chema paza.

D: 9 - Mireasma de uree am simțit-o la 20 de metri de closet, dar dezgustul adevărat m-a curprins doar după ce am văzut tampoanele folosite care-l umpleau.

Publicitate

S: 3 - Din fericire e prea adânc ca să mă stropească cu ce-l umple.

N: 7 - Cu toate astea, tot nu m-aș risca să-l folosesc fără să-l tapițez cu hârtie igienică. Inutilizabil.

7. „Puturosul din Pasaj” sau Toaleta gratuită de la Universității

Cum am urcat de la metrou Universității spre Lipscani am dat în cea mai cunoscută budă publică din oraș. De la intrare am simțit mirosul ascuțit de fecale. Primele două bude erau defecte și sigilate. Pe a treia am găsit-o blocată cu un troller, iar în a patra am lovit cu ușa un aurolac care dormea acolo. A cincea refula cu căcat și miroasea pestilențial. Evident nu am putut trage apa.

D: 10 - Scriu cu mâna pe inimă ca aici este cea mai dezgustătoare budă din oraș. Nu am cuvinte pentru sila care m-a cuprins doar de la miros.

S: 10 - Nu are apă în rezervor cu care să te stropești, dar urina și fecalele compensează din plin.

N: 10 - Inutilizabil.

Singura concluzie la care pot ajunge după carnavalul ăsta grotesc de closete împuțite, soioase și infecțioase este că data viitoare când îmi ghiorăie mațul în oraș o să încordez cu toată forța sfincterul până ajung acasă. Celor cu mai puțin autocontrol gastric ca mine vă recomand să aveți mereu un teanc de șervețele sau cur papier cu care să acoperiți budele publice radioactive și să sperați că nu veți fi stropiți.