Cartelurile de droguri din Mexico sunt înnebunite după rețelele sociale

„Broly”, un așa-zis membru al cartelului Knights Templar, își face poză cu arma sa. (Fotografii din arhiva lui Antoine Nouvet / Open Empowerment Initiative)

Membrii cartelurilor de droguri din Mexico s-au pus serios pe exploatarea internetului și-l folosesc activ în campanii pozitive de PR, pentru a posta autoportrete cu armele lor sau pentru a captura ținte prin urmărirea lor continuă cu ajutorul rețelelor sociale.

Antoine Nouvet de la fundația SecDev, o organizație canadiană de cercetare, a lucrat cu grupul de experți în politica drogurilor de la Institutul Igarapé într-un proiect numit Inițiativa de Liberă Împuternicire. Proiectul cercetează „modul în care cyberspațiul împuternicește indivizii și întărește relațiile în America Latină” și a scos la iveală informații prețioase despre cum este folosit internetul de carteluri în propriile scopuri abjecte.

Câteva arme din aur postate pe pagina de Facebook a unui membru de cartel

Primul subiect atins de Antoine este modul în care cartelurile folosesc internetul la fel ca departamentul de PR al unei televiziuni: „Își promovează activitățile, dirijează campanii de relații publice și s-au transformat, practic, în propria lor companie media,”, a explicat el. „Cartelurile columbiene sau traficanții de droguri din Myanmar erau experimentați în relații publice încă din anii '90, însă le lipsea această platformă masivă de comunicare.”

Nu toate cartelurile își doresc însă o imagine de „băieți răi”. După ravagiile făcute de uraganul Ingrid în nord-estul Mexicului în septembrie, cartelul Gulf a uploadat pe YouTube un videoclip care îi înfățișa membrii venind în ajutorul sinistraților. Filmarea a devenit rapid virală și a adunat aproape jumătate de milion de vizualizări.

Siteul de video-sharing a fost totodată folosit și ca platformă pentru anunțurile cartelurilor care, din motive evidente, nu sunt de obicei difuzate de media mainstream. Spre exemplu, discursul unui lider al cartelului Knights Templar - un tip cunoscut sub numele de ”La Tuta” - a strâns peste 900.000 de vizualizări, de 60 de ori mai multe decât cuvântarea președintelui mexican din septembrie 2013 (care abia se târâie, cu 15.000 vizualizări).

Pagina de Facebook a cartelului Knights Templar

Mai ales cartelul The Knights Templar („Cavalerii Templieri” în limba română) pare să fie specializat în rețelele sociale. Grupul deținea o pagină de Facebook sub pretextul transparent că ar fi o „mică afacere”. Pagina adunase peste 10.000 de Like-uri și prima mesaje constante de încurajare înainte să fie închisă definitiv anul acesta.

În mod cert, mai este o cale de a atrage atenția atunci când moderatorii îți închid pagina: să postezi în permanență autoportrete cu arme. Antoine mi-a atras atenția asupra unui tip care-și spune ”Broly” și care și-a completat pe profil că lucrează la Knights Templar. Postează non-stop fotografii cu mașina lui șmecheră 4x4, cu gașca lui de colegi contrabandiști și multe, multe altele care îl înfățișează doar pe el cu arme sau cu buzele țuguiate.

„Broly” țuguindu-și buzele

Printre profilele interesante ale membrilor cartelurilor se numără un cont de Twitter care aparține unui membru important dintr-o „trupă de constrângere”, unde găsim poze cu mitraliere placate cu aur, un alt profil care ar reprezenta cartelul Sinaloa cu imagini cu un tigru ținut ca animal de companie și un Instagram al unui membru de cartel care pozează cu un AK-47 pe fereastra unei mașini sport. Toate profilurile sunt publice, lucru care probabil că e un pic umilitor pentru forțele de ordine care susțin că investesc milioane de dolari în capturarea lor.

„Broly” și prietenii lui

Cartelurile au și propriii analiști, care monitorizează rețelele sociale „pentru a afla ce spun mexicanii și cine e cu ochii pe mișcările trupelor în oraș și în afara orașului”, spune Antoine. Asta înseamnă că șefii își pot direcționa cu precizie forțele fără să atragă prea multă atenție nedorită. Cartelurile mai folosesc și tehnici de încriptare precum Onion Routing pentru a fi cu un pas înaintea legii. ”Sunt conștienți că trebuie să-și acopere urmele în cyberspațiu”, a mai spus Antoine.

E important de notat că abordarea aceasta, deși relativ nouă, nu e atât de naivă. În luna mai a anului acesta, jumătate din duo-ul care ține Blog del Narco, cel mai influent blog despre războiul mexican al drogurilor, a dispărut. Partenera sa, care folosește pseudonimul „Lucy”, a declarat pentru the Guardian că acesta a sunat-o, i-a spus ”fugi” și a închis imediat. Cei doi foloseau „fugi” ca semnal de alarmă când situația devenea extrem de priculoasă, dar nu se știe dacă partenerul lui Lucy a reușit să fugă din țară, fiind încă de negăsit.

Dacă a fost prins de carteluri înainte să treacă granița, n-a fost o misiune ușoară pentru acestea. „Dezvăluirea identității se face prin mijloace avansate”, a spus Antoine. Trebuie să ai ceva cunoștințe tehnologice sănătoase ca să poți afla cine ține un blog și apoi să-l urmărești și să-l ucizi în lumea reală.”

Aceeași tehnologie e folosită pentru un alt gen de infracțiune: „răpirile express”, care sunt plănuite și îndeplinite în câteva ore în loc de zile și în timpul cărora nimeni nu e luat ostatic.

Mașină plină cu iarbă

Potrivit spuselor lui Antoine, „noile tehnologii cum sunt smart-phone-urile cresc vulnerabilitatea oamenilor în caz de răpiri.” După ce hackerii au compromis un dispozitiv care aparține unei ținte, ținta primește un telefon prin care e anunțată că o rudă de-a ei a fost luată ostatic – infracțiune legitimizată de diverse informații luate de pe telefonul țintei. Victima e avertizată că e urmărită și că infractorii o localizează cu ajutorul GPS-ului. Apoi i se spune că nu trebuie să închidă telefonul, e direcționată spre un bancomat și i se spune să urce într-un taxi și să vină la un loc de întâlnire unde să predea banii scoși.

Când ajunge la locul respectiv, infractorii n-au decât să ia banii și să plece, fără vreun stres suplimentar. Desigur, aceeași tehnologie poate fi folosită de către carteluri și pentru a asasina pe cineva. Asasinul nu trebuie decât să atragă victima unde are chef, să-i tragă un glonț între ochi și să dispară cu mașina în trombă.

Oricare ar fi rezultatul, poate fi obținut cu resurse minime și asta era imposibil înainte de răspândirea smart-phone-urilor.

Fotografie cu un 4x4 al unui membru de cartel

În orice caz, cum cartelurile sunt tot mai disponibile pe internet, tot internetul ar putea să le și doboare. „În momentul de față le dă curaj, dar ar putea să-i și distrugă”, mi-a spus Antoine.

Această vulnerabilitate deja s-a demonstrat atunci când colectivul de hackeri Anonymous a dirijat atacuri împotriva cartelului Zetas în 2011, accesându-le membrilor informațiile private și amenințând că le vor dezvălui numele. Dar cartelul a reacționat rapid și a angajat specialiști în securitate, iar Anonymous a dat înapoi după ce unul dintre membrii săi a fost răpit.

„Probabil angajează specialiști în IT tineri din Mexic și le dau un salariu bun, dar dacă au nevoie de cineva mai priceput, pur și simplu răpesc experții de care au nevoie”, a explicat Antoine. „Numai în 2012 au existat 36 de cazuri cu ingineri răpiți de carteluri, printre care și un angajat IBM, care n-au mai fost văzuți niciodată.”

Dar chiar dacă răpesc cele mai mari talente tehnologice din Mexic, dependența lor tot mai mare de internet ar putea să însemne sfârșitul acestor carteluri. „Tehnologia de care beneficiază cartelurile s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari vulnerabilități ale lor,” a spus Antoine. „Și asta ar putea fi salvarea Mexicului, dacă guvernul ar adopta legi mai bune și ar încerca să-i urmărească cu ajutorul internetului.

Urmăriți-l pe Joseph pe Twitter: @josephfcox

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește și:
Anabel Hernandez spune că guvernul mexican e cel mai mare cartel de droguri din lume
Noile rute ale cocainei distrug Africa de Vest
Spania e un paradis (pentru cel mai puternic lord al drogurilor)