E o scenă în filmul Falling Down, când Michael Douglas trage cu un lansator de rachetă într-un șantier de lucrări care bloca o arteră a orașului. Cetățean model și disciplinat, personajul interpretat de Douglas clachează brusc într-o dimineață, în timp ce așteaptă în mașină, în trafic. Din acel moment, pe tot parcursul filmului, Douglas lovește cu o bâtă de baseball cam tot ce îi pică în cale, furios pe societatea bolnavă. În mintea lui, face un act de justiție: pedepsește indolența, discriminarea, micimea sufletească, răutatea, incompetența și tot ce mai prinde pe drum.

Uneori, în trafic, la coadă la poștă sau la tejghea la ANAF, îmi aduc aminte de Michael Douglas și mă întreb cum ar reacționa. Dar cel mai des mi-a fugit gândul la personajul lui în ultimele săptămâni, de când am urmărit cazul copiilor infectați cu E.Coli. Dacă ai făcut pe pustnicul în perioada asta, e bine de știut că trei bebeluși au murit și alți trei încă mai sunt internați la Spitalul „Marie Curie" din București, iar în România încă nu se știe, nici acum, de ce s-a întâmplat asta, din cauza cui și ce e de făcut ca astfel de lucruri să nu se mai repete.

Însă, modul în care a fost realizată ancheta, răspunsurile autorităților, lipsa lor de reacție și de comunicare, isteria și teoriile conspirației care au circulat în spațiul public în astea trei săptămâni ne spun multe despre cum merge treaba pe la noi. Îți prezint câteva dintre lucrurile care te-ar putea transforma oricând într-un sociopat în căutarea dreptății :

Ancheta epidemiologică, prin care ar fi trebuit să se meargă înapoi, pas cu pas, pentru identificarea motivului îmbolnăvirii celor 14 copii cu sindrom hemolitic uretic, a fost ratată din start.

Îți recapitulez. La sfârșitul lunii ianuarie, mai mulți copii cu probleme digestive au început să apară la Spitalul de Pediatrie Pitești. Începând cu 9 februarie, mai mulți dintre ei au fost transferați la Spitalul Marie Curie din București, pentru că sufereau deja de sindrom hemolitic uremic.

Inspectorii Direcției Sanitare Publice din Argeș au aflat despre aceste cazuri din presă. Abia pe 12 februarie, un comunicat al DSP Argeș anunța că se caută indicii la domiciliul copiilor.

Asta cu niciun rezultat e valabilă și acum, o lună mai târziu. Bun, să luăm o scurtă pauză, să ne punem în ordine ideile. Dacă tu ai fi inspector în sănătate publică și ai derula o anchetă epidemiologică într-un caz cu mulți bebeluși în stare foarte gravă la spital, ce ai face, trezit în fața unei uși încuiate pentru că ambii părinți sunt plecați cu copilul la spital? Ai pleca, așa acum au făcut inspectorii DSP? Nu ai suna imediat la spitalul la care sunt plecați părinții, nu le-ai cere permisiunea să chemi poliția să deschidă ușa, că poate așa copiii ăia (și cel mai probabil și alții) ar putea fi salvați?

Probabil că da. Păcat că tu nu ești inspector DSP. Inspectorii reali au plecat, zilele au trecut, iar probele din locuințe au fost recoltate prea târziu pentru a fi concludente. Uite și varianta oficială a poveștii de mai sus:

Cât de adâncă este prăpastia comunicării între autoritățile române s-a văzut de la prima pistă luată în considerare: portocalele. S-a rostogolit în spațiul public varianta că unul sau mai mulți bebeluși ar fi consumat suc făcut din portocale de la un anumit lanț de magazin din Argeș. Imediat, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a demarat verificări la portocale.

O zi mai târziu, ne-au anunțat că nu ele sunt de vină și că totul este în ordine, nivelul de pesticide este în limite normale. Stai, cum? Pesticide? Ce legătură este între pesticide și E. Coli? Niciuna, evident. În aceeași perioadă, la o conferință de presă, medicii de la „Marie Curie" ne spuneau că portocalele nu au cum să fie vinovate, pentru că nu s-a pomenit ca vreo portocală să fie găsită vreodată vinovată de contaminare cu E.Coli, tocmai din cauza pesticidelor și a altor substanțe de pe coaja lor.

Apoi a venit ceea ce multă lume a crezut că e rezolvarea misterului: identificarea unei tulpini patogene de E.Coli în brânza dulce produsă la fabrica de lactate din Argeș. Ministrul Sănătății, Achim Irimescu, ne spunea, pe 29 februarie:

Doar că, a doua zi, șeful Direcției Sanitar-Veterinare Argeș, Daniel Lupu, urla la mine prin telefon cu totul altceva:

Apoi, ministrul Irimescu a scris pe pagina sa de Facebook că a pomenit numele firmei pentru a-i avertiza pe părinții care încă mai aveau respectivă brânză în frigider să nu o consume, că s-ar putea îmbolnăvi:

Aproape că eram convinși că a făcut bine, pe logica că, deși brânza aia poate nu i-a îmbolnăvit pe copiii din spital, îi putea îmbolnăvi pe alții, cu aceeași tulpină de E. Coli sau cu o alta.

Dar apoi a apărut premierul Dacian Cioloș, care a criticat comunicarea ministrului:

Și, ce să vezi? Ieri au venit și analizele finale comparative, prin comunicatul Institutului Național Cantacuzino: tulpinile de E.Coli găsite la copii nu sunt aceleași cu cele din brânza considerată vinovată. Mai mult, a devenit clar că nu toți copiii internați sunt infectați cu aceeași tulpină de E.Coli, așa cum au spus medicii de la „Marie Curie" încă din primele zile.

Ce altă dovadă mai bună că instituțiile acestui stat nu vorbesc aceeași limbă mai vrei? A, stai, de fapt chiar e una: plimbarea unui copil de la Pitești la București, apoi iar la Pitești, apoi din nou la București, deși medicilor piteșteni li s-a ordonat de la Ministerul Sănătății să trimită la „Marie Curie" toți copiii cu simptome de infecții digestive grave.

Îți recomand să numeri într-o zi farmaciile din cartierul tău. Sunt peste tot, mai rău ca băncile și sălile de jocuri de noroc. Românii, fiind nația de pe pământ care le știe pe toate, inclusiv să se trateze mai bine decât știe medicul. Suntem maeștri la automedicație, iar despre dragostea profundă între români și antibiotice se pot scrie romane fluviu.

Un studiu al Centrului Național de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile spune că românii sunt pe primul loc în Europa la consumul de antibiotic fără rețetă și pe locul al treilea la consumul total, anual. Adică în jur de șase sute de mii de români, în medie, iau anual antibiotic.

D'asta n-ar trebui să te mire că, printre părinții copiilor cu infecție digestivă ajunși la spital, au fost și câțiva care le-au dat copiilor antibiotic, din proprie inițiativă, deși nu știau ce au. Și să nu te mire nici faptul că inclusiv medicii de la Pitești au ales varianta antibioticelor. Asta, deși, în cazul infecției cu E.Coli, nu numai că antibioticul face imposibilă depistarea bacteriei, dar înrăutațește boala.

De fiecare dată când autoritățile o dădeau în bară în cazul ăsta, imediat înflorea în spațiul public acea tendință care contrazice orice studii medicale din lumea asta. E vorba, bineînțeles, de isteria anti-vaccin. Nu sunt portocalele? Pac, urma paranoia: „A, păi e vaccinul de vină!". Nu e apa potabilă? „A, păi vedeți, v-am spus că e de la vaccin!" Nu e de la brânză? „Bineînțeles că nu e, a fost o conspirație, ca să ascundă că e de la vaccin."

Până și PSD a exclus din partid un deputat care a scris pe blogul său că ar putea fi de la vaccin.

Pentru toți oamenii ăștia, în mod misterios, nu a contat că şefa Direcţiei Asistenţă Medicală şi Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii, Amalia Şerban, a spus:

Sau că medicul epidemiolog Adriana Pistol, a fost și mai directă:

Ca urmare a tuturor acestor bâlbe, s-au cerut mai multe demisii. Ministrul Sănătății a cerut public demisia conducerii Spitalui de Pediatrie. Prefectul județului Argeș, Cristian Soare, a plusat, și a cerut și capul șefei DSP Argeș. Cine a plătit cu funcția? Nimeni.

Dar, ce zic eu? Ca să-nțelegi mai bine cum stă treaba în România, uite aici răspunsul șefei DSP Argeș, la întrebarea „Vă dați demisia?": „Deocamdată, nu."

Sau pe cel al șefului spitalului piteștean, Vasile Stan, în aceeași problemă: „Toți dau telefon să întrebe dacă îmi dau demisia. Nu mi-o dau niciodată!".

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre bacterii:
Un om de știință rus și-a injectat bacterii vechi de milioane de ani, ca să trăiască veșnic
Cafetiera ta e un paradis pentru bacteriile rezistente la cafeină
Imagini artistice cu bacteriile care-ți acoperă smartphone-ul