FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Cele mai importante schimbări din Uniunea Europeană după summitul de săptămâna trecută

Mi se pare incredibil să mulțumești 28 de lideri de stat simultan. Am făcut un ghid cu câștigătorii săptămânii.

Angela Merkel și Francois Hollande (Fotografie de Eeoghan OLionnain)

A fost numit „summitul cu trei cămăși". Vineri, după două zile de transpirat prin Bruxelles, celor 28 de lideri UE li s-a spus că vor trebui să intre iar pe booking.com și să mai închirieze câte o cameră de hotel pentru o noapte.

Dar nu e de mirare că a durat atât, ci că s-a terminat. Mi se pare incredibil să faci 28 de lideri de stat să cadă de acord pe un subiect. Ai încercat vreodată să le dai la 28 de persoane ceea ce vor, în același timp? E un coșmar infernal.

Publicitate

Fiecare președinte și prim-ministru are propriile lui provocări și propriul electorat care îi ține pistolul la tâmplă, chiar dacă noi habar nu avem de toate chestiile astea. Campaniile lituaniene despre subvențiile pentru lactate, care s-au desfășurat pe rețelele sociale. Prim ministrul cipriot e amenințat în sondaje din cauza propunerii de creștere a taxelor la bancomate.

Și totuși, toată lumea a decis că are de câștigat dacă semnează și toți au semnat înțelegerea. Cum s-a întâmplat asta? Am făcut un ghid cu câștigătorii săptămânii.

BELGIA

CE A VRUT

Belgienii sunt cei mai lingușitori din zona Euro. Au o țară mică și economia lor depinde de trenul care oprește în Bruxelles-Midi încărcat cu bunătăți. Majoritatea țărilor mici ale Europei sunt de acord cu orice propune UE, pentru că asta înseamnă să-și apere interesele împotriva țărilor mai mari și mai puternice. Fără UE, Belgia e doar o portiță pentru invaziile viitoare ale Franței, așa că, la summit, au fost singura țară care a adus argumente pentru întărirea Uniunii. Belgienii vor o Uniune Europeană cât mai solidă posibil și nu vor fi mulțumiți până n-o vor obține.

CE A PRIMIT

Introducerea unei clauze care susține că înțelegerea lui Cameron e oferta finală. Și că, după weekendul trecut, Marea Britanie nu mai poate reveni la masa de discuții ca să ceară iar suveranitate națională. „Nu va mai avea a doua șansă să facă asta ", a proclamat cu mândrie prim-ministrul belgian Charles Michel.

Publicitate

Prim ministrul grec Alexis Tsipras (Fotografie de Panagiotis Maidis)

GRECIA

CE A VRUT

Guvernul de extremă stângă al Greciei, reprezentat de partidul Syriza, a venit la acest summit UE mai puțin preocupat de eșecul economic, doar pentru că politica țării e pusă pe jar de zecile de mii de imigranți care apar în fiecare săptămână la granița de sud-est a Europei.

CE A PRIMIT

În câteva ore, guvernul lui Alexis Tsipras și-a declarat intenția de a bloca orice tratat Brexit dacă alte state UE vor continua să-și închidă granițele pentru refugiați. Era o referire codată la austrieci, care au declarat, până la urmă, că intenționează „să coopereze mai bine ".

Citește și: Sunt sute de parlamentari care șomează pe banii tăi, pe lângă ăia care se fac că lucrează la TV

Președintele francez Francois Hollande (Fotografie de Jean-Marc Ayrault)

FRANȚA

CE A VRUT

Să-și creeze o imagine imperială prin ignorarea circului. Francois Hollande e sub o presiune enormă acasă din cauza terorismului și a economiei, așa că ar părea trivial și distant dacă ar intra prea profund în dezbaterea despre Brexit.

CE A PRIMIT

O înțelegere conform căreia țările care nu fac parte din Eurozone, precum Marea Britanie, nu pot avea drept de veto asupra unor reguli financiare care privesc doar țările din Eurozone – ceea ce va grăbi apocalipsa spre care se îndreaptă Eurozone-ul.

Prim ministrul danez Lars Lokke Rasmussen (Fotografie de News Oresund)

DANEMARCA

CE A VRUT

Să folosească Marea Britanie drept țap ispășitor pentru toate neplăcerile cu care nu vrea să-și împovăreze moralul. Danezilor li se face greață să intre într-o sală de summit cu Merkel și Hollande. Partidul minoritar din guvernul danez, Partidul Danez al Poporului, s-a declarat împotriva imigranților, așa că a susținut bucuros planurile lui Cameron de a le oferi imigranților ajutoare pentru copii adaptate la nivelul de trai din țara lor. Prim ministrul danez Lars Lokke a susținut chiar că și el a avut aceeași idee și a numit-o „o floare din grădina mea".

Publicitate

CE A PRIMIT

Floarea din grădina lui Rassmussen:

„O propunere de modificare a Regulamentului Nr. 883/2004 a Parlamentului și Consiliului European asupra coordonării sistemelor de securitate socială pentru a le da Statelor Membre, cu privire la exportarea beneficiilor pentru copiii imigranților într-un membru-stat, opțiunea de a adapta ajutoarele oferite la nivelul de trai din țara de proveniență a copilului. Asta ar trebui să se aplice doar cererilor noi făcute de muncitorii din UE în statul-gazdă. Dar de la 1 ianuarie 2020, toate statele membre ar putea extinde indexarea și la beneficiile imigranților veniți demult în UE. Viitorul sistem de indexare a ajutoarelor pentru copii nu va fi extins la alte tipuri de beneficii exportabile, cum ar fi pensiile. "

Frumos.

Citește și: Parlamentarii devin mai fashionişti şi mai ortodocşi odată cu căldura

Cancelarul german Angela Merkel. (Fotografie din arhiva Christliches Medienmagezin pro)

GERMANIA

CE A VRUT

Marea Britanie. Germanii înțeleg că, fără Marea Britanie, îndrăgitul lor imperiu Euro se va reduce doar la ei și francezi. Știu că dacă Marea Britanie părăsește zona, francezii, spaniolii și italienii își vor uni forțele pentru a cere niște măsuri de protecție a taxelor, ceea ce nu i-ar ajuta pe germani să vândă mașini americanilor. Marea Britanie e un partener neașteptat pentru ei, dar totuși un partener necesar. De asta i-a susținut Merkel propunerea lui Cameron așa de înfocat, numind-o „logică și rezonabilă " încă dinainte de summit.

Publicitate

CE A PRIMIT

Marea Britanie? Sau, cel puțin, suficiente concesiuni cât să-i permită lui David Cameron să pălăvrăgească despre pacea în timpurile noastre pentru încă un weekend.

GRUPUL DE LA VISEGRAD

CE A VRUT

Consiliere pentru a-și depăși propriile complexe de inferioritate. Statele Visegrad sunt cele patru națiuni mai bogate din estul Europei: Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia. Pentru ele, dezbaterea despre beneficiile pentru copii a devenit un referendum pe tema: ar trebui cetățenii lor care lucrează în străinătate să fie trași la răspundere în fața clasei doar pentru că Joe Stalin s-a tăvălit pe gazonul națiunilor lor în 1945? „Suntem de acord că avem nevoie de reformă ", a recunoscut ministrul ceh Tomas Prouza. „Dar, din punct de vedere istoric, am fost cetățeni de mâna a doua în Europa timp de 45 de ani. Amintirile ne sunt întipărite încă în creier și nu-mi pot imagina că vreun prim-ministru central european ar fi de acord să reinstaureze o cetățenie de mâna a doua. "

CE A PRIMIT

O reducere de la 13 la șapte ani pentru „frâna de urgență" a beneficiilor lui Cameron și niște concesiuni similare și lipsite de sens de la pozițiile inițiale de negociere, ca să se poată duce acasă și să anunțe că au îmblânzit spiritul opresorilor britanici.

@gavhaynes

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre UE pe VICE:
Uniunea Europeană NU taie accesul românilor la facultate
Ne apropiem de sfârșitul Uniunii Europene?
Întrebarea zilei: Ce vor moldovenii, integrare în UE sau în Uniunea Vamală?
Cum să obligi europarlamentarii să-ți spună ce fac cu banii tăi