Ce făcea armata sud-africană în Republica Centrală Africană?

Rebel din Republica Centrală Africană. Foto via.

Politica africană e un amestec ciudat între mentalități tribale antice și idealuri democratice importate din Occident. S-a dovedit a fi o combinație destul de volatilă pe continent, una acare stârnește multe polemici. Una dintre țările care a trebuit să suporte de curând consecințele acestei metode unice de guvernare e Republica Centrală Africană (RCA), gazda unei revolte violente ce se continuă încă de anul trecut.

În ianuarie 2013, ANC, partidul la putere din Africa de Sud, a trimis 400 de soldați în RCA. Aparent, erau acolo pentru a-l ajuta pe președintele țării, Francois Bozizé, să lupte împotriva Séléka, coaliția de grupuri rebele care se revoltaseră împotriva lui Bozizé și a guvernului său (din cauză că Bozizé nu respectase armistițiile stabilite după războiul civil din Republica Centrală Africană dintre 2004 și 2007). Chestia e că Republica Centrală Africană fusese eliminată din Uniunea Africană din cauza conflictului, ceea ce – teoretic – ar fi trebuit să-i descalifice de pe lista țărilor care au voie să primească ajutor militar extern.

S-a speculat mult despre motivele pentru care președintele sud-african Jacob Zuma și-a trimis forțele ca să susțină guvernul dictatorial eșuat din RCA. Teoria care a avut cei mai mulți adepți a fost că ANC și mai mulți membri individuali ai partidului au interese personale în ce privește resursele naturale și minerale din RCA, interese pe care vor să le protejeze. Există multe companii sud-africane care doresc să exploateze petrolul din RCA, majoritatea având legături cu personalități politicie importante din Africa de Sud.

O astfel de companie e DIG Oil, o companie care are planuri în sud-estul RCA. Nepotul lui Zuma ocupă un post de conducere la DIG Oil – ceea ce sugerează că Zuma s-ar putea să aibă mai mult decât un trecător interes de afaceri în privința companiei. Mai sugerează și că Zuma s-ar putea să folosească armata sud-africană ca serviciu privat de securitate pentru a proteja interesele personale ale lui și ale apropiaților lui.

Filmare din Republica Centrală Africană.

Implicarea dubioasă a Africii de Sud s-a accentuat pe 23 martie, când rebelii Séléka au marșat până în capitala Bangui și au ocupat-o, omorând cel puțin 13 soldați dus-africani în timpul acestui proces. A fost un masacru cu victime de o singură parte, forțele sud-africane fiind prinse în luptă cu puține provizii, puțini soldați și aproape fără niciun serviciu de informații. După apariția unor rapoarte care susțineau că guvernul RCA nu ceruse niciodată ajutorul armatei sud-africane, oamenii – în special opoziția ANC, partidul DA – au început să-i ceară lui Zuma justificări.

Președintele sud-african a susținut că trupele au fost trimise pentru „a ajuta forțele de apărare RCA și pentru a contribui la procesele de planificare și implementare a dezarmării, demobilizare și reintegrare.”

Ceea ce sugerează că trupele au fost acolo ca să antreneze armata RCA. Dar întrebarea e: De ce au luptat dacă erau acolo doar ca să antreneze armata? Revolta publicului din Africa de Sud și din străinătate, l-a obligat pe Zuma să-și retragă trupele din regiune, dar întrebările au continuat să curgă.

La o slujbă memorială pentru soldați, Zuma a negat orice acuzații, spunând: „Problema Africii de Sud e că toată lumea vrea să conducă țara. Guvernul trebuie să aibă spațiu să-și facă treaba, să conducă țara implementând politica partidului ales de milioane de cetățeni. Chestiunile militare și deciziile nu trebuie discutate în public. Cei care interferează cu aceste chestiuni pun în pericol interesele naționale și siguranța republicii.”

Un copil soldat din Republica Centrală Africană. Foto via.

Această atitudine lipsită de respect n-a căzut deloc bine presei, care luptă de doi ani împotriva Actului de Protecție a Informației – care permite guvernului să condamne jurnaliștii la  închisoare pentru 25 de ani dacă aceștia publică ceva ce nu e pe placul lor. Iar opoziția încearcă să discrediteze ANC-ul, ceea ce nu e deloc o misiune grea în momentul de față.

Parlamentul a cerut unui comitet ad-hoc să dea răspunsuri la întrebările ridicate de Ministerul Apărării și al Veteranilor Militari, David Maynier. Aceste întrebări sunt: Președintele a înșelat intenționat parlamentul în privința rolului trupelor trimise în RCA? De ce a trimis trupele pe baza unei înțelegeri între Africa de Sud și RCA și nu pe baza unui mandat aprobat de Națiunile Unite sau de Uniunea Africană? Și de ce nu au trimis ajutoare trupelor trimise?

S-au mai ridicat întrebări în legătură cu abilitatea Forțelor Sud-Africane de Apărare Națională (FSAAN) de a juca rolul de promotor al păcii pe continentul african. Multe dintre trupele FSAAN nu sunt suficient de antrenate, iar restrângerea bugetului permit trimiterea unei singure brigade de câte 3 000 de soldați odată, dintre care jumătate nu au aprobarea medicală de a lucra în armată, fiind prea bolnavi sau bătrâni pentru a participa la un conflict. Nu e ideal pentru un continent cu o populație de aproximativ un miliard și e o problemă cu care trupele sud-africane din RCA s-au confruntat chiar înainte de a pleca din țara lor.

Cât despre RCA, străzile Banguiului sunt pătate cu sânge. Revolte, jafuri, copii-soldați și violuri au loc zi de zi, iar luptele prelungite au întârziat plantarea recoltelor pentru sezonul ploios, deci una dintre cele mai sărace țări din lume va fi copleșită și de foamete. Și se pare că Zuma nu va mai putea controla ce se întâmplă cu comorile lui din Republica Centrală Africană.

Traducere: Oana Maria Zaharia