Tipul care conduce filmările de la Electric Castle mi-a povestit ce nu s-a văzut pe cameră

FYI.

This story is over 5 years old.

Electric Castle | Line-Up, muzici și altele

Tipul care conduce filmările de la Electric Castle mi-a povestit ce nu s-a văzut pe cameră

Din textul ăsta poți afla, printre altele, cum să repornești o cameră de filmat cu ajutorul unui uscător de păr.

Electric Castle, ediția de anul trecut, în viziunea lui Dorin Marcu și a echipei sale

Nu știu alții cum sunt, dar eu am fost întotdeauna curios să aflu cum se fac clipurile din timpul unui festival. Alea care-ți recapitulează evenimentele din fiecare zi și te fac să te te miri cum de au avut timp să le editeze și să le urce pe net într-un timp atât de scurt.

A, da, și faimosul aftermovie, pe care-l vezi la o săptămână-două după, în timp ce plângi că mai ai de așteptat un an întreg până la următoarea ediție.

Publicitate

Un eveniment de genul ăsta ține în jur de patru-cinci zile. Întrebările mele personale erau legitime. Cum selectează cadrele finale din zeci de ore de înregistrări? Câți lucrează la treaba asta?

Și cum de nu mor de oboseală pe tastatură în fiecare dimineață când încarcă clipurile pe Youtube?

Citește și: Șeful barmanilor de la Electric Castle mi-a spus cum se chinuie clienții să bea gratis

Ca să aflu răspunsurile la întrebările astea, l-am rugat pe Dorin Marcu, video manager la Electric Castle, să-mi povestească un pic despre meseria asta. Tânărul de 27 de ani a ajuns să lucreze la festival după ce a înregistrat mai multe evenimente organizate de Booha Bar, undeva în jur de „20-30 de show-uri".

Când a apărut proiectul Electric Castle, a fost chemat să facă ce știe el mai bine: să filmeze. Iar în prezent se ocupă de tot ce înseamnă managementul echipei de filmare.

Ar fi bine să te gândești de două ori când spui că ai o meserie stresantă

Mai întâi, Dorin mi-a făcut un fel de job description:

„Treaba mea începe undeva prin septembrie-octombrie, când fac un script pentru ediția viitoare. Tot ce ține de conceptul clipurilor, ce cadre ar trebui filmate, cine trebuie să apară în ele, zonele unde vom filma, unde punem drona, când facem timelapse-ul, hyperlapse-ul, chestii de genu. De exemplu la ediția a doua aveam o idee să filmez parcursul unui artist de la aeroport până ajunge pe scenă. Aveam toate cadrele, mai puțin finalul. Eram în backstage și l-am rugat pe Dub FX dacă nu ar vrea să-l filmăm cum urcă pe scenă. A fost total de acord și după două-trei încercări am reușit."

Publicitate

Pe lângă partea artistică, Dorin se ocupă și de chestii de logistică: „După ce știu tot ce trebuie filmat, încep să-mi fac echipa, care crește de la an la an. La a doua ediție am fost 15 oameni pe partea de filmat, anul trecut undeva la 17. În 2016 o să fim cam 22-23 de oameni".

Chestia asta m-a dat pe spate. Cât două echipe de fotbal. Așa că l-am întrebat cum naiba selectează din tot brutul pe care-l strânge de la atâția oameni:

„Ideea e să fim cât mai eficienți și să nu filmăm în plus. Fiecare știe exact ce trebuie înregistrat, doar că în timpul festivalului știi cum e, întotdeauna crezi că ar trebui să filmezi ceva în plus, când ești la fața locului. La ediția a doua am avut 90 de ore filmate, din care am selectat 12 minute pentru aftermovie."

Ajuns în acest punct, aș dori să recapitulez, ca să-nțelegi cu ce se mănâncă meseria lui Dorin. Înainte de show regizează toată acțiunea. În timpul festivalului fuge dintr-o direcție în alta să vadă cum merg lucrurile. După ce s-a terminat petrecerea face edit-ul.

Sună destul de lejer, nu?

Mai adaugă și factorul „imprevizibil‟ și ai un ditamai cocktail-ul de probleme.

Spre exemplu, anul trecut. Mai ții minte ploaia aia de apărea în toate pozele de la Electric Castle?

Ei bine, ploaia aia le-a dat peste cap toate planurile.

Ploaia de anul trecut și problema uscătorului

Toată responsabilitatea a căzut pe umerii lui Dorin, care a zis că cel mai bine e să prezinte lucrurile exact așa cum sunt.

Publicitate

Ceea ce i-a dat niște bătăi de cap:

„Nu avea rost să mușamalizăm situația. Am vrut să fie cât mai real și să arătăm că oricât de nasoală e treaba, fanii tot vin la show. Îmi aduc aminte că în prima zi ne-am întâlnit la ședință pe la ora unu, în contextul în care de obicei la nouă facem toate pregătirile. La un moment dat, în timpul set-ului celor de la Parov Stelar, un coleg stătea în fața scenei și vedeam cum curge apa de pe aparatul lui. I-am zis să se ascundă de ploaie, dar nu a vrut, pentru că pierdea cadrul. După ce a terminat filmarea și ne-am băgat în birou eram mega entuziasmați să vedem cum a ieșit. Din păcate, când am vrut să dăm play am văzut că era stricat aparatul. Așa că l-am pus lângă geam și am dat cu uscătorul de păr pe el. Apoi l-am lăsat două ore și a pornit într-un final. A continuat să filmeze cu el și după ce l-am reînviat. Clipul din prima zi rămâne unul dintre preferatele mele de până acum".

Tipul doarme maximum trei-patru ore pe noapte și nu a reușit încă să vadă un set de la cap la coadă. Singura lui pauză a fost în timpul concertului Bonobo de la ediția din 2014: „Ajung pe la toate scenele, dar nu am timp să ascult cu adevărat nimic. La Bonobo îmi amintesc că eram cu DOP-ul meu și i-am zis: „Hai să stăm cinci minute la o țigară și să ne bucurăm de o piesă. Eram amândoi fani ai tipului".

Și asta a fost.

Și câteva povești dubioase, cu artiștii invitați la Electric Castle

Job-ul lui Dorin îi oferă șansa să vadă și chestii haioase cu artiștii, de care publicul habar nu are:

Publicitate

„În 2014, Gramophonedzie a luat-o razna. A găsit un țăruș, naiba știe de unde, și a început să fugă prin castel în căutarea vampirilor. Am încercat să-l calmăm și să-i zicem că nu există așa ceva, dar el era pe filmul lui și tot repeta că dacă e în Transilvania sigur sunt vampiri pe aici. După mai multe ture a lăsat-o baltă".

Degeaba ai oameni la security, dacă nu te pot scăpa de vampiri.

Tot la ediția de acum doi ani, când parcă planetele s-au aliniat și au scos ce-i mai „bun" din artiști, băieții de la Dub Pistols au făcut un concurs de shot-uri în backstage cu Thievery Corporation. Au băut tot ce au apucat. Inclusiv pălincă. Chestia asta a dat naștere unor faze epice:

„După ce s-a rupt, toboșarul de la Dub Pistols a mers pe scenă la set-ul celor de la Pop Killers, și-a dat jos pantaloni și și-a arătat fundul publicului."

Probabil voia să cheme vampirii cu o lună plină să-i dea ceva de făcut lui Gramophonedzie. Bănuiesc.

Apoi s-a întors în culise unde a discutat sensul vieții cu oamenii de la Thievery Corporation. Cum am făcut cu toții la un moment dat, când am trecut pe alt film.

La final, Dorin mi-a zis că ăsta e cel mai bun job pe care l-a avut vreodată și că plănuiește să-și facă un tatuaj cu Electric Castle la un moment dat în viitor: „Am deja nouă tatuaje și mai vreau să-mi fac cel puțin încă patru, printre care și unul care are legătură cu festivalul. Un model cu castelul Banffy ar fi perfect."

Iar eu, după ce am aflat cu ce se mănâncă jobul de video manager, parcă văd altfel clipul de la început.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre festivaluri:
Ghid de festival pentru cei peste 20 de ani
De ce te simți atât de nasol după un festival
Cum să eviți să te caci la un festival