Ce spun tipele din străinătate despre cum sunt românii la pat

Conform unui studiu realizat de Asociaţia pentru Medicina Sexualităţii din România, în 2011, un bărbat face sex în medie de 11 ori pe lună, iar o femeie doar de cinci și, evident, la ritmul ăsta, este nemulțumită. La fel simt și expatele care fac sex cu bărbații români? Ca să aflu care sunt punctele tari ale bărbaților noștri și ce le lipsește cu desăvârșire, am stat de vorbă cu câteva expate din București, căci ochiul străinului adevăr grăiește.

Românii pun foarte mare accent pe cum arată. Am fost uimită de numărul mare de bărbați epilați pe piept și cu bărbile tăiate la milimetru. Cultura corpului este foarte puternică aici și asta omoară sex-appealul, în cazul meu. Uneori mă întreb: „Oare se fute la fel de prost precum își aranjează barba?"

Sexul protejat nu este atât de puternic ca-n Franța, dar niciodată nu am avut probleme când am cerut să folosesc prezervativ. Iar datorită religiei și a „taboo-ului" social, când vine vorba de sex, sunt mult mai deschiși și mai puțin timizi decât francezii. Dacă nu se vorbește despre sex acasă sau la școală, un tip caută informații și apoi le pune în practică. O chestie foarte apreciată de femei. Bărbații români au trăsăturile unui latin autentic: sângele fierbinte de spaniol, vocea calmă a italianului și un pic de atitudine franțuzească.

Oriunde mergi, simți privirile pe fund sau pe decolteu. E ca o obsesie declarată foarte clar. Când se uită la tine, te fixează și-ți rețin privirea. Era un pic derutant la început, când vedeam bărbații holbându-se fără nicio discreție și le citeam clar intențiile: „Am să te mănânc cât de curând posibil." E mereu un fel de tensiune sexuală, nu neapărat centrată pe mine, dar prezentă peste tot: în cluburi, pe stradă, în supermarket. E ceva cultural. Chiar înțeleg asta acum și e ceva cu care am învățat să mă obișnuiesc. Dacă bărbatul tău se va uita direct în decolteul altei tipe de față cu tine, nu înseamnă că nu-ți va acorda atenție după.

În Franța, bărbații nu te duc la restaurante și nu vin cu flori la prima întâlnire. Nu sunt obișnuită cu genul ăsta de curtoazie, în care bărbatul ține ușa sau plătește absolut totul, mereu. Asta pentru că, în afară de sex, românii mai au o pasiune: banii. E amuzant să vezi cum sunt atât de importanți pentru ei. Le face plăcere să vorbească despre bani și dacă e cazul îi și arată. Vor să câștige mult, să devină oameni de afaceri ca să poată câștiga mai mult și tot așa. Este o trăsătură legată de personalitatea românilor: pasiunea pentru mașini mari sau pentru biciclete scumpe.

Bărbații români au trei sau patru prietene în același timp: una pentru sex, una pentru bani și una pentru dragoste. Odată m-am întâlnit cu un tip care mi-a spus ceva de genul: „Bineînțeles că toți bărbații înșală. Dacă nu crezi asta, ești naivă" și imediat după m-a invitat la el acasă. Pentru mine acel moment a fost foarte de căcat și mi-a dat turn off. Nu-mi dau seama cum și-a imaginat că sinceritatea și bădărănia lui m-ar putea excita. Nemții sunt foarte direcți. Înțelegi clar când e începutul și sfârșitul unei relații, fără dubii sau șmecherii. M-aș hazarda să spun că românii sunt un pic macho.

Nu prea știu cum să se comporte cu o femeie, dar bineînțeles că există și excepții. Ei așteaptă ca femeia să facă toată partea grea cu inițiativa, în timp ce o joacă pe indiferentul rece. Când nu se joacă de-a șmecherul rece, sunt dependenți, posesivi și obositori. După câte am auzit și la alte femei, bărbații români sunt infideli, mincinoși, și tratează femeile ca pe niște posesii. Dar au o slăbiciune pentru orice este străin. Asta te face să pari instantaneu exotică și șansele să fii agățată sunt foarte mari. Însă odată ce te agață, intră în rolul ăla stupid de șmecher indiferent și uneori nu te mai sună câteva zile. Ce rahat e în capul lor, nimeni nu știe.

Sunt sexy, atenți la propriul corp, dar tradiționaliști. Destul de plictisitori când nu este implicată fantezia. În Germania, un bărbat este foarte interesat de ceea ce-ți poate oferi și pentru el e o provocare să încerce să-ți satisfacă fetișurile și fanteziile, care uneori pot fi absurde sau dure. De-asta, nu am avut niciodată relații lungi cu un român. În prezent am o relație tot cu un neamț și e fabulos.

Românii sunt destul de sociabili și deschiși la nou și mai ales la „frumoasele străine". E destul de ușor să intri în vorbă cu ei, iar momentul dulcei alunecări în pat a fost mereu ceva firesc; poate vrăjeala a fost mascată așa de bine, că nu m-a mai deranjat.

Sunt diferiți de italieni. Galanteria unui român vine la pachet cu el, tu ești clar bella bambina, pe gulerul căreia le cad balele. Sunt epilați, spre deosebire de il macho italiano, care e destul de stufos. În schimb, românul e destul de ciudat, puțin schizoid, uneori de neînțeles și poate puțin nesigur față de rolul lui masculin. Într-o relație, parcă nu cunoaște nuanțele între a fi protectiv și a-l durea-n pix.

Cert e că sexul cu români e plin de surprize. Poate am avut eu noroc, dar a fost mereu de la foarte bine în sus. Un bărbat aici poate arăta ca un leșinat la prima vedere, dar de fapt să fie un animal în pat. M-am trezit de mai multe ori cu românul gol care mă întreabă dacă nu am chef să fiu legată de pat sau la ochii. Alteori m-a întrebat dacă pot să fac pe secretara, bibliotecara sau profesoara lui de franceză din liceu.

Dar se întâmplă și sex nașpa. Cu cei care se cred la o competiție olimpică și cei care parcă s-ar arunca într-o piscină. Cea mai groaznică experiență de care am avut parte în România a fost în Vama Veche, unde am avut treabă cu un punkist. Momentul de groază a fost ziua următoarea, când l-am văzut la lumina soarelui. Arăta ca un mort, dar din păcate era viu.

L-am întâlnit pe iubitul meu român în timpul schimbului Erasmus și este un tip absolut minunat. Dar de când m-am mutat în România, întâlnesc bărbați români peste tot. În general sunt foarte ușor de abordat, iar cluburile par să fie cel mai bun loc de agățat. Băieții pot fi foarte insistenți și încăpățânați. Cea mai enervantă experiență a fost cu un tip oribil de beat, care încearca să mă agațe, exact când nu aveam niciun chef să fiu agățată de el.

În general sunt bărbați frumoși cu părul și cu ochii negri. Au multe idei, dar puține realizări. Se atașează foarte repede. Sunt protectivi și ajută. Impulsurile sexuale sunt un pic mai puternice decât la bărbații polonezi. Cu cât te duci mai spre sud, cu atât bărbații sunt mai excitați. Chestia care mă enervează un pic la ei este că după sex, simt nevoia să se spele mai repede, decât să te alinte.

Bărbații români încearcă de multe ori să arate că sunt mai deștepti decât sunt. Este evident că sunt încrezuți, dar nesiguri. Odată am întâlnit un tip care părea drăguț, dar care a ignorat toate regulile de bază ale igienei. Alții au încearcat să mă agațe, deși păreau că nu știu ce fac, alții erau prea beți.

Sexul cu români e amuzant. Sunt deschiși și chiar am avut experiențe intense cu ei. O chestie specifică românească mi se pare datul de limbi. Ce nu-mi place este că marea majoritate nu scot niciun sunet în timpul sexului și este dificil să-ți dai seama dacă e ok ce faci sau nu. De obicei le place să mângâie și vor să stai la ei peste noapte. E mișto sexul cu ei, dar când nu mai poți respira din cauza îmbrățisărilor, devine enervant.

Bărbații români își fac credite măcar pentru cinci ani, trăiesc clipa și nu-și fac planuri decât pentru următoarea mașină. Le place să arate cât de tari sunt, iar fetișul numărul unu este prințesa sau pițipoanca. Arată fancy: cu frizuri ciudate de creastă de cocoș, nu poartă șosete și își epilează picioarele. Sunt foarte complexați și asta le afectează relațiile. Mereu subliniază diferența dintre noi, români și voi, ceilalți. Că viața este grea pentru ei și ușoară pentru restul oamenilor de pe glob. Cel mai mare minus și ceea ce mă îngrijorează este că nu se protejează când vine vorba de sex, pentru că „știu cum să o fac", deși marea majoritate o ard șmecher și au relații multiple.

În pat vor să arate cât de tari sunt, dar nu pun niciun sentiment. După o aventură de o seară, aș spune că poate urma și următoarea, dar nu e absolut necesar. E deranjant să te simți doar un corp oarecare. Odată chiar i-am spus unui tip foarte frumos să plece, pentru că era extrem de prost și asta mă enerva. Cea mai mișto experiență a fost când tipul asculta ce spuneam și conversam. A fost interesant când îi plăcea ce citesc, ce știu, ce spun. De abia după ceva timp m-a sărutat pe obraz. Acum suntem logodiți.

Ca și concluzie, am să-ți readuc aminte de un studiu global făcut de Durex în 2011, care arăta că românii folosesc în medie doar un prezervativ pe an, iar șase din zece nu au folosit niciodată o metodă de protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Mă întreb dacă dezinformarea și lipsa responsabilității față de propriul corpul și de viața ta (implicit și a partenerei) sunt tot o caracteristică românească.

Urmărește VICE pe Facebook:

Mai citește despre sex:
Cel mai prost sex de care am avut parte
Urmărește cele mai bune documentare VICE despre sex
Interviu cu femeia care vrea să facă sex cu 100 000 de bărbați