Cinci motive pentru care urăsc Revelionul

De Radu Alexandru

Cunoscuţii mei obsedaţi de a-şi planifica viaţa în detaliu mă întreabă ce fac de Revelion de prin noiembrie. Când aud asta, mă trece aşa o fobie de eveniment, de parcă trebuie să mă duc la dentist, nu la petrecere. De fapt mint, ca să relaţionez cu cititorul. N-am probleme cu dinţii. E fain la dentist. Că se uită în gura mea, mă laudă şi mă trimite acasă. Deci mă simt cum se simt alţi oameni când se duc la dentist. Şi asta din cinci motive:

1. Telefoanele funcţionează prost şi degeaba

E o seară în care toate reţelele sunt ocupate. Nu poţi să comunici ceva ce chiar merită comunicat, pentru că toţi meltenii ocupă linia sunându-l pe cumătru, ca să-l întrebe dacă se simte bine. Iar dacă, printr-un miracol, merge să suni, tot nu poţi, pentru că tocmai te sună o rudă de gradul paişpe, cu care n-ai vorbit nimic tot anul pentru că nu aveți nimic în comun, să te întrebe dacă te simţi bine, ce mai face mă-ta şi să-ţi spună că ar trebui să vă vedeţi mai des.

Şi nici să nu încep cu SMS-urile. Cu cât cunoşti mai puţin un om din lista ta de contacte, cu atât e mai posibil să-ţi trimită un mesaj standard de bine. Ştiu, omule, îmi doreşti tot binele. Şi eu îţi doresc tot binele, dar nu te sun să-ţi spun asta. Pentru că se subînţelege. Şi dacă nu se subînţelege, înseamnă că nu ne cunoaştem aşa de bine, aşa că realmente mă doare la Vasile dacă ţi-e bine sau nu, deci ţi-aş trimite mesaj ca să te mint, exact cum faci tu în momentul ăsta. Că dă bine şi pari o persoană armonios dezvoltată când urezi lucruri frumoase la semicunoscuţi.

2. Sunt prea multe pocnitori

Cineva o să se gândească la o glumă previzibilă de limbaj cu „pocnitori”, în care se va referi la femei de moravuri uşoare. Felicitări, eşti mediocru şi faci glume fâsâite. Stai jos, şi vezi că am auzit că Bendeac are nevoie de scenarişti.

Dar serios. Prea multe pocnitori. Iar lumea se aşteaptă la ele. Păi ce rost are ceva care face brusc un zgomot puternic ce ar speria oameni, atunci când toată lumea se aşteaptă la un așa ceva? Martie e luna de aruncat pocnitori în lift la muncă, nu decembrie.

3. Te distrezi la o dată prestabilită

Încercuieşte în calendar: 31 decembrie, ziua în care te distrezi. Nu contează că ai răcit, că ai diaree sau că pur şi simplu vrei să stai în casă şi să inventezi o artă marţială în jurul fierului de călcat. Pe 31 decembrie trebuie să te distrezi. Tare. Că aşa a hotărât societatea. Aia e ziua în care te bucuri de viaţă. Că bucuria nu ţine de chef. E o chestie prefabricată pe care poţi să o scoţi oricând din buzunar.

Oamenii normali se distrează când au ei chef, nu la o dată prestabilită. Poate e marţi seara în martie. Ai aruncat multe pocnitori în lift la muncă şi te simţi bine. Brusc se face trei dimineaţa şi ai chef să ieşi în oraş. Aşa că suni nişte prieteni şi te duci să bei cu ei. Cum, nu ai prieteni care sunt în oraş marţi noaptea? Păi e o problemă cu cercul tău social. Noi ăştia care ne distrăm fix când vrem, nu vedem distracţia prestabilită ca pe o veselie, ci ca pe o posibilă inconvenienţă. Dar o să ies să beau de Revelion. Doar ca să se noteze că, marţi am avut mai mult chef şi m-am distrat mai bine.

4. Oamenii iau hotărâri

Vai. De la întâi te laşi de fumat şi te apuci de sală. Serios? Cum o să îţi schimbi tu viaţa în bine începând de anul viitor? Şi cum ţii tu să ne spui la toţi chestia asta, de parcă ar trebui să te apreciem acum pentru ceva ce poate o să faci mai încolo. Că noi suntem proşti şi apreciem hotărârea, nu acţiunea. Am hotărât că, de la anul să opresc foametea în lume, apropo. Vă rog, adulaţi-mă.

De ce nu fix din momentul ăsta? Pentru că noi, oamenii, avem prostul obicei de a vedea eul din viitor ca pe o persoană separată de noi. Un cineva care în prezent nu există. Va exista mai încolo. De aceea e foarte uşor să-i pui lui în cârcă dificultăţile tale. Că nu eşti tu ăsta de acum, cu maceta în mână, care s-a hotărât să nu mai omoare prostituate. E ăla de la anul. Şi de-aici vine problema. Că, odată ce ai pasat dificultatea în viitor, ţi se pare normal să faci exces în prezent. Meriţi să faci ce vrei, fără să te simţi prost, pentru că de la anul te laşi. Şi aşa ajungi să omori în decembrie de trei ori mai multe prostituate decât în restul anului.

5. Sentimentul că e un nou început

Dacă prietena voastră se bucură că începe anul următor, e foarte probabil să fie o curvă. Mentalitatea clasică de curvă e că, la un moment dat pune piciorul în pământ şi de acolo începe viaţa ei nouă. Toate greşelile din trecut s-au uitat, nu mai contează. Chiar nu există. Viitorul e în faţă. Ziua de astăzi e prima din viaţa ei. Iar toate pulile pe care le-a supt ieri, nu se pun.

Îmi pare rău, dar nu e aşa. Dacă vrei să evoluezi ca persoană, foarte bine. Fă-o. Dar nu e niciun eveniment magic care şterge trecutul şi te orientează spre viitor. Greşelile tale merg cu tine toată viaţa, indiferent dacă faci altele sau nu. Anul începe şi se termină în fiecare zi. Pentru că Pământul se învârte în jurul Soarelui iar cercul nu are nici început, nici sfârşit. Nu face Universul liniuţe de 365 de zile după care apasă pe butonul de reset. Oricum, ar fi foarte ieftin să fie aşa, nu ?

Citește și 5 motive pentru care urăsc Crăciunul

Comentarii