Marea Britanie și-a făcut un obicei din a nu renunța la anumite lucruri, doar pentru că ele nu au dispărut de la sine. Ant și Dec, compilațiile Now That's What I Call Music, All Bar One, You've Been Framed, Dad's Army - toate astea sunt lucruri care ar fi trebuit să dispară de foarte mulți ani, dar au rezistat. Ajutate de faptul că sunt inofensive, refuză să moară pentru că singura lor virtute e că există în continuare. Și noi le-am permis asta.

Întotdeauna am pus trupa Muse în categoria asta. Îmi amintesc că mi-au plăcut în anii preadolescenței, la început de 2000. Îmi amintesc de riff-ul de chitară brut și plin de anxietate de la începutul piesei „Plug in Baby", pe care îl ascultam în căștile de la Walkman în drum spre școală, de fața mică și ciudată a lui Matt Bellamy pe coperta revistei NME. Dar, la un moment dat, eu și cu prietenii mei ne-am pierdut interesul și ne-am îndreptat către altceva. Fițele lor interminabile, temele la nivel de liceeni și ochelarii de soare atârnați de tricourile cu anchior au devenit insuportabile, iar eu, probabil în mod arogant, am presupus că și ceilalți oameni o să își piardă interesul.

Dar trioul ăsta din Devon nu a dispărut. A rezistat mai bine de 20 de ani și șapte albume. Când a fost anunțat faptul că trupa va fi cap de afiș la festivalul Glastonbury pentru a treia oară, nimeni nu a încercat nici măcar să facă o petiție împotriva lor. Turneul mondial al formației a strâns peste 20 de milioane de euro din vânzarea biletelor din 131 de concerte. Muse a devenit eternul cap de afiș din Marea Britanie. Matt Bellamy, un om care crede că oamenii sunt construiți genetic ca să fie sclavii extratereștrilor și că Regina Marii Britanii este un reptilian care își schimbă forma, este mai în vogă ca niciodată.

Clar îmi scapă mie ceva, pentru că cifrele nu mint. Cred că sunt mulți superfani Muse în lume. Poate tipul care stă la două birouri de tine, la muncă, e un superfan Muse. Poate tipa cu care vorbeai aseară în spațiul în club e un superfan Muse. Poate chiar tu ești un superfan Muse. Aparent, fanii Muse sunt peste tot, chiar dacă nu am nici cea mai vagă idee cine sunt.

Am decis să o ard pe lângă arena O2 unde urma să aibă loc un concert sold out al trupei și pur și simplu să vorbesc cu oamenii care au venit pentru concert, să le înțeleg pasiunea și să îmi dau seama de ce formația Muse este mai populară decât apa. Prima persoană pe care am întâlnit-o a fost tipul ăsta (mai jos), care aproape m-a dărâmat în timp ce se dădea de-a rostogolul de pe un deal.

VICE: Când ai ascultat Muse pentru prima dată?
Renatas: Mă uitam pe YouTube când eram mai mic și m-am întrebat „Ooo, oare ce melodie e asta care cântă pe fundalul acestui videoclip ciudat despre illuminati?", apoi am auzit piesa lor „Uprising". Eram unul dintre acei tipi care intră pe YouTube și care încercă să înțeleagă ce se întâmplă în lume.

Bine, deci, Muse face parte din Illuminati.
Sunt diverse teorii care spun că ei controlează lumea și chestii sau aranjează lucrurile în lume și îi ajută pe oameni.

Muse salvează lumea?
Da, hai să zicem așa.

Cum te face Muse să te simți?
Ei compun cântece pentru războinici. Gen „Uniți-vă! Hai să învingem oamenii răi! Spune-le tuturor că nu m-am predat! Spune-le tuturor că am luptat până la ultima suflare!"

Mișto.
Atunci am decis să plec, pentru că exersa lovituri cu picioarele și mânca pufuleți cu cașcaval în același timp. Eram puțin dezamăgit de faptul că stereotipul leneș pe care l-am asociat fanilor Muse nu era chiar atât de greșit. M-am dus acolo să îmi demonstrez că nu am dreptate, nu să îmi confirm prejudecățile. Dacă așa sunt fanii Muse, lucrurile sunt mai rele decât mi-am imaginat. Apoi am dat peste tipul ăsta, care nu părea foarte agitat și care era nerăbdător să vorbească.

VICE: Salut! Cum ai devenit fan Muse?
Sam: Ei bine, i-am tot auzit la radio pentru că e o trupă populară, dar nu le-am ascultat discografia până acum un an, cred. Muzica lor te face să reflectezi și critică foarte mult societatea în care trăim - mai ales pe noul album Drones. În el este vorba despre cum suntem cu toții doar niște drone fără minte. Asta este prima oară când văd trupa în concert, a fost un vis al meu să fac asta. Am primit biletele de ziua mea, când am împlinit 21 de ani.

Care este albumul tău preferat și de ce?
Black Holes and Revelations, pentru că are piese foarte bune pentru exercițiile fizice. Dacă ies cu bicicleta și am nevoie de energie, albumul ăsta mă încarcă.

Mat Bellamy a înșelat-o pe Kate Hudson. Ce părere ai?
Eu nu prea cred bârfele despre vedete. Cred că vedetelor oricum le este greu să aibă o viață personală. Lăsați-le în pace. Lăsați-le să trăiască. Relațiile mai și eșuează.

Bun răspuns.
Așadar, fani Muse tineri există. Cu toate astea, el nu este un superfan și a venit și cu prietenii lui. Am decis să caut pe cineva care a venit singur, preferabil cu un tricou Muse, ca să învăț mai multe despre ce ar convinge pe cineva să iubească trupa Muse cu o pasiune durabilă și de necontestat. Am vrut să găsesc cel mai asemănător cu Matt Bellamy fan al lui Matt Bellamy.

VICE: Asta e prima dată când vii la un concert Muse?
Carl: Nu, este a patra oară.

Ai spune despre tine că ești un superfan?
Nu, dar îmi place trupa din 2004.

O să te duci anul ăsta să vezi concertul trupei de la Glastonbury?
Nu, Glastonbury este prea aglomerat pentru mine. Mai degrabă m-aș duce în altă parte, gen la Download.

Carl părea enervat de faptul că vorbeam cu el, ceea ce mi s-a părut ciudat, pentru că dacă porți un tricou cu Muse la un concert Muse, cu siguranță o să vină cineva să vorbească cu tine despre Muse. În momentul ăla, mi-am dat seama că e un număr disproporționat de tipi care au venit la concert. Cârduri și cârduri de bărbați albi, heterosexuali, care dau pe gât bere la draft, au venit în haite să îi vadă live pe cei de la Muse. Am decis să umblu pe la cozi, ca să văd dacă găsesc vreo femeie cu care să vorbesc. Am găsit-o pe Sophie (mai jos), care a venit singură la concert.

VICE: Asta este prima dată când vezi Muse în concert?
Sophie: Nu, asta este a 19-a oară.

Despre asta vorbesc. De ce îți place atât de mult să îi vezi live?
Cred că sunt pur și simplu energici. Întotdeauna se întâmplă multe lucruri. Îmi place cum sunt aranjate scena și luminile. Eu lucrez la teatru și mă ocup de iluminatul scenei, deci mi se pare tare interesant. Bineînțeles și muzica este bună, altfel nu m-aș mai duce la concertele lor.

Nu e plictisitor să vezi același lucru de fiecare dată?
Nu, nu este. Am mers după ei în turnee. I-am urmărit la diferite concerte ca să văd cum se schimbă spectacolul în funcție de zonă. Cred că mă uit la scenografie mai mult decât alte persoane.

Mă întreb oare câți oameni se duc la concertele Muse pentru scenografie… În fine, care este cea plăcută amintire pe care o ai legată de Muse?
Sinceră să fiu, la un moment dat am trecut printr-o depresie, ca majoritatea oamenilor. Eram în stația de metrou și mă pregăteam sa săr pe șine, dar înainte am ascultat Muse la căști și asta m-a făcut să mă gândesc „Știi ceva? Sunt atâtea lucruri bune în viață, nu ar trebui să renunți." Cam asta e cea mai importantă legătură pe care o am cu Muse.

Wow. E destul de importantă.
Da, în spiritul acelui moment, pot spune că Muse mi-a salvat viața.

Distracție plăcută în seara asta!

M-am simțit ca o dobitoacă după ce am vorbit cu Sophie. Dragostea ei pentru Muse este de necontestat. Pentru mine, refrenele lor epice și pline de energie întotdeauna au sunat ca niște reclame pentru furnizori de internet, dar pentru Sophie, ei au fost acolo într-un moment în viața ei în care avea nevoie de ceva care să o ridice, să îi dea înapoi niște putere și să îi arate că există lumină în întuneric. Dragostea lui Sophie față de Muse este mai pură decât indiferența mea de pe Twitter față de ei. Pe lângă asta, m-a făcut să îmi pun la indoială valoarea întregii mele cariere până în momentul ăla. Înainte să mă adâncesc în tristețe am întâlnit acest cuplu fericit (mai jos), care a venit din Norwich pentru concertul din seara asta.

VICE: De ce sunteți fani Muse?
Liz: Îmi place muzica lor, întotdeauna au scos albume foarte bune, iar asta este pentru a treia oară când îi vedem live.

De câte ori pe săptămână îi ascultați?
Liz: În fiecare zi. Tot drumul până la serviciu și tot drumul spre casă.

Cum vă simțiți după ce-i ascultați?
Liz: Fericită. Au un joc de lumini foarte bun, nu-i așa? Spune și tu ceva, Dave.
Dave: Da, au un joc de lumini bun. S-au îmbunătățit pe măsură ce a trecut timpul. I-am văzut de două ori pe Wembley Arena.

Ai fi surprins să afli câți oameni mi-au spus că le plac foarte mult scenografia și jocul de lumini.

Bucuroasă că s-a terminat totul cu bine, tocmai mă pregăteam să îi părăsesc pe acești oameni și să mă duc înăuntru, ca să ascult riff-urile de chitară extratestre care le plac atât de mult, când am văzut un grup de bărbați care răgeau, se băteau cu pumnii în piept și își vărsau Jack Daniel's pe pantofi în fața unui magazin Tesco Express. M-am simțit atrasă ca de un magnet în direcția lor.

VICE: Hei! Ce faci?
Lawrence: Îmi cer scuze, sunt puțin amețit. Sunt aici cu tatăl meu și cu fratele meu, mereu mergem la concerte împreună și bem. Am fost împreună și la O2 să vedem concertul Black Sabbath.

Ce diferență este între un concert Muse și unul Black Sabbath?
Nu știu, nu contează. E MUZICĂ LIVE!

De când asculți Muse?
De când eram în școală, pe bune. Am început să îi ascult atunci când au început să fie din ce în ce mai cunoscuți. Când eram copil mă trezeam devreme ca să livrez ziare în cartier și mă uitam la Scuzz sau Kerrang! dimineața. Acolo i-am văzut pe cei de la Muse pentru prima dată.

Deci este o dragoste bazată pe nostalgie?
Da, cu siguranță. Când îi auzi, știi că sunt Muse. Are ceva trio-ul ăsta care îl face să sune foarte puternic.

Dacă Matt Bellamy ar muri în seara asta și ar trebui să îl înlocuiești cu cineva, cu cine l-ai înlocui?
Nimeni nu ar putea să îl înlocuiască.

[În momentul ăsta, tatăl lui Lawrence, Darrel, s-a băgat în seamă…]

VICE: Hei! Ce te aduce pe aici?
Darrel: Fiii mei mi-au cumpărat bilet de Craciun, deci mă duc la concert cu baieții mei. Este pentru prima dată când mi-au cumpărat bilet pentru un concert.

Cine e cel mai mare fan, tu sau unul din fiii tăi?
Fiii mei sunt. Încearcă să mă înveţe chestii, după ce i-am educat eu pe ei. Primul concert la care i-am dus a fost al trupei Madness și apoi am mers la Bad Manners la Butlins. Apoi i-am dus să vadă AC/DC, Iron Maiden și Trivium. Am vrut să le fac o bază solidă de rock și metal.

Crezi că Muse se încadrează în top, alături de cei mai buni?
Ei bine, cred că va trebui să ascultăm puțin „Psycho Killer" mai târziu.

Mulțumesc pentru discuție. La revedere!

După ce am părăsit lumea ciudată, plină de magazine și beton din Greenwich-ul de Nord (dacă nu ai fost, e ca o versiune rece și săracă a Dubai-ului), mi-am dat seama că probabil nu o să înțeleg niciodată pe deplin farmecul trupei Muse. Muzica, prin natura ei, este foarte subiectivă, de aceea imnul unei persoane poate face pe altcineva să își jumulească pielea. Eram nițel geloasă pe sentimentul ăla.

Oricum, după seara în care i-am analizat pe superfanii Muse - ceea ce e numele pe care eu le-am dat lor, dar pe care ei nu îl folosesc - am simțit că încep să înțeleg puțin mai bine cine ar asculta Muse și de ce. Am presupus că sunt tipi albi care vorbesc în citate din The Big Bang Theory și care cântă la chitari invizibile când ies în oraș, dar, de fapt, au fost mult mai multe tipuri de oameni care au venit la concertul ăsta. Ideea generală este că Muse îi face pe oameni să se simtă mai puternici și le ridică moralul. Muse a ajutat oamenii să treacă prin depresii atunci când se luptau cu ororile vieții. Tați au venit la concert împreună cu fiii lor ca să formeze o legătură mai puternică cu ei. Cupluri s-au îndrăgostit în timp ce ascultau Muse și faptul că au văzut trupa live i-a apropiat și mai tare. Unii au venit pentru riff-urile de chitară, unii au venit pentru Matt Bellamy, iar alții au venit au venit doar pentru scenografie. Fanii Muse sunt, pe bună dreptate, ca oricare alți fani. Nu credeam niciodată că o să zic asta: să ridicăm un pahar în cinstea trupei Muse.

Traducere de Ionuț Alexandru

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre trupe:
Cum sună albumul primei trupe a lui Kurt Cobain
De ce nu ar trebui să-ți faci vreodată tatuaje cu trupe sau artiști din România
Trupe ta de căcat nu are voie să fie influenţată de chestiile astea