FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Condițiile nasoale din penitenciare îi scutesc pe deținuții români de închisoare

Asta ar fi o lege care nu face decât să-i păcălească pe ăia de la CEDO că România chiar a făcut schimbări.

România a pierdut zeci de procese la CEDO din cauza condițiilor inumane din penitenciare. Fotografie via Pixabay

Ai tot auzit de aglomerația insuportabilă din penitenciarele românești, ba chiar vara trecută a fost și o revoltă a deținuților din zece închisori și chiar dacă până acum te-a lăsat rece subiectul, îți spun că ai să-l tot vezi prin spațiul public. Și asta pentru că România e considerată în Europa drept o țară care-și torturează pușcăriașii, iar presiunea să schimbăm ceva în sistemul penitenciar este atât de mare, încât până și ministrul Justiției, Raluca Prună, a ajuns să-i mintă pe judecătorii de la CEDO că va construi noi penitenciare, deși nu are bani pentru asta, pentru că altfel riscam noi amenzi.

Publicitate

Ca să mai facă loc prin penitenciare, Guvernul a hotărât săptămâna trecută să inițieze un proiect de lege care ar putea să te revolte. Fiecare deținut care stă într-un spațiu mai mic de trei metri pătrați va primi, pentru fiecare lună (30 de zile) trăită astfel, un bonus de trei zile ce i se va tăia din pedeapsă. Cu alte cuvinte, se ia fiecare celulă din România, se calculează suprafața totală, se împarte la numărul de persoane care stau acolo și, dacă iese sub trei metri pătrați de căciulă, toți locatarii primesc automat, din oficiu, o reducere a pedepsei cu 10%.

Proiectul de lege zice că deținuții aflați în situația asta „au în mod automat vocația de a beneficia de liberarea condiționată", adică nu trebuie să facă nicio cerere în acest sens.

Să înțeleg mai bine ce ar însemna această posibilă lege, am vorbit cu Nicoleta Andreescu, director executiv la APADOR-CH, care are o experiență foarte bogată cu drepturile omului și, mai ales, drepturile deținuților din România.

Citește și:Niște deținute de la Târgșor mi-au vorbit despre cele mai citite cărți din spatele gratiilor

Nicoleta Andreescu mi-a explicat că reducerea zilelor din detenție se aplica în felul următor: dacă un deținut a făcut 30 de zile din pedeapsă, în condițiile menționate, se consideră că a executat de fapt 33 de zile și astfel poate intra mai repede la comisia de eliberare condiționată.

Și încă un lucru important: decizia ar trebui să acționeze retroactiv, pentru perioada din 2012 încoace. „Dacă deținutul a primit între timp despăgubiri de la CEDO atunci, la reducerea pedepsei, nu se ia în calcul perioada pentru care s-au acordat despăgubirile", mai zice Nicoleta Andreescu.

Publicitate

Nu pot să-ți spun în acest moment câți pușcăriași din România vor beneficia de reducere, depinde de la penitenciar la penitenciar, dar am făcut niște calcule pornind de la statistica oficială care arată că, în acest moment, „avem 28 de mii de deținuți pe 17 mii de locuri. Dacă luăm în considerare că fiecare deținut are dreptul la o suprafață minimă de patru metri pătrați, estimez că aproximativ 80% de deținuți (peste 22 de mii de oameni) vor beneficia de această măsură, dacă, evident, va fi aprobată de Parlament", mi-a mai spus Nicoleta Andreescu.

Asta nu înseamnă că de mâine pe străzile României o să te ia la pumni și picioare 22 de mii de foști deținuți, ci doar că pedepsele celor care stau în condiții inumane se scurtează.

Bine, mai trebuie și ca legea să treacă de Parlament să se poată aplica.

Cazul care a atras atenția Europei că sistemul nostru penitenciar este demn de lumea a treia

Fotografie de Jumilla via Flickr

Înainte de a te apuca să înjuri grija Guvernului Cioloș pentru pușcăriași și să o bagi pe aia cu „mă doare în cur de ăștia, avem alte probeme mai importante", hai să-ți spun de unde a plecat tot scandalul, ca să înțelegi că nu prea mai e loc de întors.

În 2012, România a fost condamnată de CEDO să-i plătească despăgubiri de 20 de mii de euro unui deținut pe nume Iacov Stanciu care a reclamat mai multe lucruri, printre care și supraaglomerarea din penitenciarele în care a fost închis.

„Reclamantul a făcut trimitere la constatările Comitetului pentru Prevenirea Torturii, conform cărora problema principală a Penitenciarului Ploieşti era supraaglomerarea, cu cel mult doi metri pătrați de spaţiu vital per deţinut)", se arată în hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Publicitate

„Decizia CEDO din 2012 a consacrat faptul că problema aglomerației din penitenciare este una sistemică, adică peste tot e la fel, nu e doar un caz particular. România trebuia să facă ceva consistent începând cu 2012 pentru rezolvarea problemei, dar abia în 2015 Administrația penitenciarelor a primit un buget realist. Nu-ți imagina că a primit bani ca să construiască noi închisori, ci doar să zugrăvească celulele", mi-a mai spus Nicoleta Andreescu.

Între timp au fost mai multe condamnări la CEDO împotriva României. În 2014, totalul despăgubirilor pe care trebuia să le plătim deținuților era de 680 de mii de euro, iar ministrul Justiției declara într-un interviu din această vară că România riscă sancțiuni de 80 de milioane de euro pe an dacă nu îmbunătățește semnificativ situația din penitenciare.

Cum o să se rezolve situația din închisori legea asta

Evident că nu o să o rezolve. E doar o măsură parțială, pe termen scurt, doar ca să le arătăm judecătorilor de la CEDO că măcar încercăm să facem ceva.

„Anul acesta am participat la o întâlnire între ministrul Justiției și șeful penitenciarelor și am văzut ce s-a discutat acolo. S-a stabilit pe termen lung construirea a două noi penitenciare cu câte o mie de locuri, cu termen până în 2022. Cu alte cuvinte, legea asta inițiată de Guvern ar rezolva doar pe termen scurt problema supraaglomerării", a mai declarat directorul executiv al APADOR-CH.

Publicitate

Citește și: Am vizitat un spital de psihiatrie din Moldova, unde pacienții stau ca-n penitenciar

O altă întrebare pe care e firesc să ți-o pui este dacă statul român va scăpa acum de condamnările la CEDO după ce va aproba acest proiect de lege. Din nou, răspunsul este nu, pentru că deținuții au în continuare dreptul să se adreseze curții în cazul în care consideră că le sunt încălcate drepturile.

„Judecătorii decid dacă măsura asta a rezolvat sau nu problema supraaglomerării. Dar să nu crezi că am fost condamnați la CEDO doar pentru aglomerație. Sunt și alte probleme reclamante, lipsa de igienă, lipsa apei calde, ploșnițele din celule, lipsa tratamentului medical etc. Această lege nu va opri clar dosarele de la CEDO", mai spune directorul executiv APADOR-CH.

Ofițerii de probațiune au la dispoziție 15 minute pe lună să rezolve fiecare caz

Fotografie de eosdude via Flickr

Pentru a avea cu adevărat rezultate, trebuie însă ca acest proiect să fie dublat și de alte măsuri. Spre exemplu, reformarea sistemului de probațiune, adică acel sistem prin care fiecare pușcăriaș care este eliberat condiționat este monitorizat și ajutat să se reintegreze în societate, ca să nu se întoarcă la mititica.

La capitolul ăsta situația este din nou dezastruoasă, în condițiile în care, în România, sunt acum 330 de consilieri de probațiune și peste 58 de mii de foști deținuți care trebuie urmăriți.

„Avem ofițeri de probațiune care au și o mie de dosare, adică au la dispoziție 15 minute pe lună pentru a urmări fiecare caz în parte, ceea ce nu e realist", susține Nicoleta Andreescu.

Publicitate

Poți să realizezi și singur că deținuții care vor ieși acum datorită reducerii pedepsei, vor ajunge tot pe capul celor 330 de consilieri, deci șansele de reintegrare în societate ale lor se apropie de zero.

Citește și: Cum îi distruge izolarea pe deținuții bolnavi mintal

Nu-ți mai spun că în noile coduri penale, aprobate în 2014, unele pedepse cu închisoarea trebuiau înlocuite cu alte măsuri, cum ar fi supravegherea prin GPS a condamnaților și lăsarea lor în libertate, numai că nu s-au cumpărat și brățările electronice aferente, deci prevederile respective nu se pot aplica.

Chiar dacă încercăm să o ardem europeni, România are încă multe rămășițe ale statului dictatorial comunist, iar sistemul de executare a pedepselor nu face excepție. Nu zic că ar trebuie să avem închisori ca în Norvegia, unde celulele au mobilă de la Ikea și arată ca o garsonieră de 30 de mii de euro din Militari, însă nici să ții oamenii ca pe niște animale închise la zoo. La Zoo din România, că alea din afară au condiții mai decente și decât spitalele noastre.

Lucrurile trebuie schimbate rapid, dacă nu din considerente umanitare, măcar de frica amenzilor care vin de la CEDO.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe chestii despre penitenciarele din România:
Niște deținuți din Jilava mi-au vorbit despre cele mai citite cărți din spatele gratiilor
Tipul care tatuează deținuți și vedete
Poveștile triste din spatele lucrărilor de artă făcute de deținuți