Constanța are tag-uri mai romantice decât Bucureștiul

Acum mai bine de un an, când am decis să dau Capitala pe Constanța, prietenii au zis că m-am scrântit. Le-am arătat degetul și am plecat cu doar câteva încurajări firave care îmi spuneau: „Du-te, man, o să duci o viață chill la malul mării". Acum, în calitate de expat, pot să zic sus și tare, Constanța este un oraș minunat. Zilnic mă trezesc cu briza mării-n nas și cu pescărușii care se găinățează pe balustrada balconului. Fac o baie în mare înainte să mă spăl pe dinți, la 20 de minute după ce m-am ridicat din pat. Seara, am toate stațiunile aproape și, dacă ies la șase de la birou, la șapte pot deja să stau cu berea'n bot pe plajă, în Vamă. Sau să mă șprițuiesc ca un șau în zona peninsulară a orașului, care a cunoscut o adevărată revoluție a bodegii, ce-a transformat-o într-un Centru Vechi. Dar, spre deosebire de București, de aici poți cumpăra direct de la pescari două kile de midii cu zece lei, în condițiile în care o porție de patru sute de grame, la restaurantul de lângă locul tranzacției, costă 24.

Dar ce m-a făcut cu adevărat să scot aparatul și să vânez prin oraș au fost mesajele de pe zidurile orașului. Constanța nu este metropola cu cea mai dezvoltată cultură graffiti, dar se poate lăuda cu cele mai spirituale mesaje pe zidurile orașului. Cele mai multe pot fi văzute pe zidurile din zona de promenadă a costănțenilor, respectiv pe peretele falezei.

„Mă gândesc la tine în multe feluri, foarte des" este cel mai cunoscut și mai vechi mesaj de pe zidul falezei, după cum mi-au spus locuitorii din zonă. Păcat că abia se mai distinge și nu a putut fi imortalizat. Dar grafferul amorezat ar putea fi autorul mai multor texte siropoase, după cum bănuiește o prietenă poetă. La câțiva metri mai încolo, trecătorii sunt înduioșați de mesajele: „Aș putea să scriu poeme cu buzele pe gâtul tău" și „Ascultă marea".

Amica mea crede că același autor a scris și „Lasă-mă să mor pentru ce iubesc, lasă-mă să omor ce disprețuiesc", glăsuire ce poate fi admirată pe peretele dintr-o stație de autobuz din proximitatea Porții 1.

Dacă mergi pe lângă zidurile din Portul Tomis, este imposibil să ratezi alt text vechi și deznădăjduit, care mi-a rupt inima mai mult decât au făcut-o zicerile amoroase: „It's all gone, Mazăre!".

Spray-uri proaspete continuă pe același perete:

În vecinătatea portului turistic, la ultimul etaj al unui bloc veșnic la roșu stă scris un text scurt, dar consistent:

Nu departe, chiar lângă blocul în care stau, pe peretele Oficiului Poștal 2, este scris un mesaj foarte disputat între mine și amicii mei.

Textul este tricky, pentru că te face să te întrebi dacă autorul spune că cine citește mesajul de pe perete e prost sau ăla care citește în general e prost. Tu ce crezi? Expresia „Boss de boss", scrisă de aceeași mână la numai un metru distanță, are menirea să adâncească misterul textului cu înțeles încâlcit.

Puțin mai acana de Piața Ovidiu, un anarhist vrea să ne convingă că, deși este mort, este sigur de sexualitatea lui: „Punk is dead but so am I (anarchy) Fuck you in the p-u-s-s-y". Dacă urci spre Lupoaică, peretele unui hotel comunist îți dezvăluie un text cel puțin la fel de inspirat, pe care, personal, îl atribui autorului siropos din zona promenadei: „Hai să ne petrecem timpu', dacă tot îl pierdem". Am să urmez prietenosul sfat, în speranța că revoluția textelor cugetate este abia la început.

Urmărește VICE pe Facebook.

Mai citește despre Constanța
10 motive pentru care Constanța este un oraș nasol În Constanţa, monumentele îngheaţă sub palmieri şi soarele crepuscular Boii au adus oamenilor apă sfințită, la Constanța Trenul Hyperion face Săgeata Albastră să pară tramvaiul spre prelungirea Ferentari