Copacii din „Reașezarea corporală". Fotografii de Vlad Brateanu
Din cei 24 de ani, aproape zece i-am petrecut la țară. Dintre multe imagini puternice pe care le-am văzut, una se ridică mai sus decât toate. E cu un copac de care a fost legat cu sârmă groasă un acoperiș. Când l-am văzut eu, pentru prima dată, copacul crescuse vânjos, se vedea cu ochiul liber locul unde fusese legat. Acum, scoarța copacului înghițise atât de firesc sârma, de parcă ar fi fost siamezi dintotdeauna.
Publicitate
Am regăsit recent același tip de copaci care înfrâng manifestările omului în colecția „Reașezare corporală" a lui Vlad Brăteanu. În fotografiile lui vezi copaci care ies din asfalt sau care au crescut prin gard cum trece T-1000 prin gratii înTerminator.
Dacă vrei nițică speranță în viața ta, te-ai putea uita la astfel de imagini și să te gândești că, dacă un copac poate încă să existe și să crească într-o lume betonată, atunci parcă ar merita să te motivezi și tu, dimineața, înainte să ieși în lume.Gândește-te că, într-un mod aproape fascinant, există viață și în betoane. Am vorbit cu Vlad să aflu și ce a vrut să transmită cu această colecție.
Dacă vrei nițică speranță în viața ta, te-ai putea uita la astfel de imagini și să te gândești că, dacă un copac poate încă să existe și să crească într-o lume betonată, atunci parcă ar merita să te motivezi și tu, dimineața, înainte să ieși în lume.Gândește-te că, într-un mod aproape fascinant, există viață și în betoane. Am vorbit cu Vlad să aflu și ce a vrut să transmită cu această colecție.
A început documentarea „reașezării" în 2011, când a fotografiat câţiva copaci care pătrundeau prin garduri şi betoane. „Mă gândeam că reprezintă un posibil proces de fosilizare. Acum, proiectul vorbeşte mai mult despre o coexistență între copaci şi structuri, între organismele unui oraş, dacă am vedea imaginile la o macrodimensiune", spune Vlad. Și dacă ți-am părut patetic la început, el crede că mila n-ar trebui să fie sentimentul care să te încerce când privești imaginile astea.Citește și: Peste un milion de arbori au fost tăiați în București în ultimii ani
„Cred că e mai interesant să observăm, să ne detaşăm prin a «problematiza» fenomenul ăsta, să nu-i devenim indiferenţi, astfel încât să venim cu alte înţelesuri şi idei. Este, desigur, o determinare în procesul creşterii copacilor şi pot exista perspective mai pesimiste sau optimiste legate de încovoierea asta. E însă interesant să iei fenomenul şi să îl translatezi în situaţii de rutină. Uite, în comunicare, de exemplu, cum încercăm de multe ori să acaparăm interlocutorul. E ca o detaşare care te face să vezi dincolo de formă."
Publicitate
Chiar dacă fotografiile lui sunt cu natură și intervenții ale omului, poți să încerci să gândești lucrurile puțin mai diferit decât te taie la prima vedere. Vlad crede că e dificil să separăm oraşul de natură ca fiind doi vectori total diferiți: „artificial" şi „natural".„Trotuarele, străzile, blocurile, toate au în componența lor ciment sau pietre, elemente care sunt găsite direct în scoarţa terestră. Aşadar, e dificil să spunem că oraşul este o structură complet artificială."
Locurile din care vin toate componentele astea care alcătuiesc viața la oraș arată mai ceva ca peisajele de pe Marte, dar te ajută la fel de bine să-ți amintești că, de fapt, natura a fost doar transformată pentru a putea fi folosită de către bipedul presupus a fi și cel mai evoluat animal de pe planeta pământ. Iar copacii ăștia au încercat să-și facă loc, cumva, pe lângă restul elementelor printre care ar fi trăit în mod obișnuit.Urmărește VICE pe Facebook
