Cum afecteză ACTA programatorii?

Ratificarea ACTA s-a amânat până Curtea Europeană de Justiție își dă cu părerea dacă e ok sau nu. Să nu ne bucurăm însă prea tare, asta nu înseamnă că am scăpat de tratat și nici că CEJ va lua o decizie favorabilă nouă. Iar dacă ar fi să fim puțin paranoici, am putea spune că trimiterea tratatului la Comisie este doar o îngropare birocratică a sa în mecanismele UE, până uităm de supărare. Așa că ne continuăm campania de informare. Cum multă lume crede (greșit) că protestul anti ACTA este unul al tinerilor care vor să downlodeze filme și muzică gratis de pe internet, ne-am gândit să intervievăm actorii principali care ar fi afectați de acest tratat în caz de ratificare.

Ceata  este o comunitate românească de programe libere. Are în jur de o sută de contribuitori activi, care realizează proiecte academice, artistice, sociale, de informare, de activism, de sisteme de operare și nu numai. Operele sunt licențiate cu GNU (Affero) General Public Licence pentru programe de calculator și cu Creative Commons Attribution Share-Alike pentru creații culturale. Oricine le descarcă are voie să le copieze, modifice și distribuie în orice scop, inclusiv comercial. Singurele condiții sunt ca versiunile modificate să fie distribuite cu aceleași drepturi și să specifice care sunt autorii. Am discutat cu liderul comunității, Tiberiu C. Turbureanu.

Este ACTA ceva necesar?

Este un tratat realizat defectuos, cu intenții obscure, care a atras atenția publicului internațional din cauza porților pe care le deschide pentru încălcarea dreptului la viață privată, la prezumție de nevinovăție și numai. Creează cadrul internațional în care putem fi monitorizați, amendați și încarcerați conform unor legi naționale adaptate sistemului fiecărui stat membru. Chiar și în necunoștință de cauză. Câți dintre utilizatorii de Internet se uită la licența informațiilor pe care le descarcă?

Atunci de ce tot apar tratate precum ACTA?

Nu din necesitate, ci din lăcomia magnaților economici de a elimina concurența și a asigura monopolul pentru maximizarea profiturilor. Cetățenii acceptă că, dacă achiziționezi o copie autorizată a unui program de calculator sau o carte este, teoretic, ilegal să le copiezi. Cu toate astea, trec peste eventualele măsuri tehnice de control sau nu se sfiesc să facă un xerox. Știu că că nu fură, pentru că nimeni nu rămâne cu o copie în minus. Pe baza acestui sistem în care nu este permisă copierea, dar se copiază, se dezvoltă o întreagă economie în care portalurile de distribuție și producătorii câștigă popularitate și segmente de piață (Microsoft cu Windows, Adobe cu Photoshop, Sony Music cu albumele publicate), care generează profit aplicând ulterior tehnic și chiar juridic restricțiile de copiere.

Deci treaba cu programatorii și artiștii care n-au ce mânca e de fapt o frecție?

În contextul legal actual se știe că majoritatea creatorilor nu-și pot face carieră fără să semneze contracte cu firmele producătoare/distribuitoare prin care cedează drepturile lor patrimoniale (de copiere, modificare, distribuție).

Crezi ca este viabilă protecția drepturilor de autor pe internet?

Categoric nu. Copierea unor octeți se face cu costuri zero. Internetul este o rețea deschisă la care se conectează toate calculatoarele, iar informația circulă ușor, pentru că reproducerea este simplă. Dacă în lumea reală copierea unor obiecte implică costuri care împiedică utilizatorii să facă asta, în cea virtuală ea poate fi împiedicată doar dacă se impun cu forța metode tehnologice complicate care supun utilizatorii la identificări și verificări suplimentare. Sau aplicând legi absurde de monitorizare a activității pe Internet, pornind de la prezumția că utilizatorul este vinovat. Aceeași eră digitală în care evoluția societății este accelerată tocmai datorită schimbului rapid și ieftin de informații.

Preferați să programați open source când majoritatea titularilor de drepturi sunt în stare sa încalce drepturi fundamentale ale omului pentru a și le păzi pe cele de autor. What’s wrong with you?

Noi nu suntem împotriva dreptului de autor. Nu vrem ca persoane străine creației să-și însușească acest titlu. Cu alte cuvinte, suntem împotriva plagiatului. Dar considerăm că dreptul de autor nu ar trebui să includă și drepturi patrimoniale, pe care legea ni le acordă automat: autorizarea sau interzicerea copierii, modificării și distribuției. Drepturile astea nu trebuie să fie doar ale autorilor, ci ale tuturor celor care intră în posesia unei copii. Noi nu concepem să facem miliție cu publicul pentru care creăm.

Din ce faci bani dacă dai totul gratis?

Liber nu înseamnă gratis. Economia programelor libere se bazează pe servicii. Asigurăm asistență tehnică pentru un program, pentru instalarea și migrarea datelor, includerea unor funcționalități specifice, rezolvarea unor defecte descoperite, instruirea personalului să folosească eficient programul etc.

În cazul unui film, se câștigă din cinematografe, din realizarea de cataloage din care clientul își poate găsi repede ce vrea să vizioneze și la calitatea pe care o dorește, din adaptarea unor secvențe pentru includerea în alte opere etc. În cazul unui album muzical, sunt valabile metodele de monetizare de la film, dar cinematografele se înlocuiesc cu concertele.

Poate fi facut un program prin care să vezi filmulețele de youtube blocate de casele de discuri?

Filmulețele de pe Youtube blocate de Google la cererea titularilor de drepturi au restricții de afișare în funcție de țară. Dacă casa de discuri a decis să nu distribuie în România, cine o face încalcă legea. La fel cum o făceai în comunism dacă trimiteai o scrisoare într-o țară unde statul interzicea asta. Tot timpul vor fi descoperite noi metode tehnice de a trece peste restricții, dar devine foarte riscant să le aplici când poți fi condamnat ca infractor, conform unor legi noi mai dure.

Este criptarea fișierelor viitorul filesharing-ului?

Toți ar trebui să folosim criptarea pentru a ne proteja dreptul la viață privată. Dar dacă ea naște suspiciuni că este folosită ca metodă de a ascunde infracțiuni, se pot lua măsuri legale pentru interzicerea sau limitarea ei.

Cum afecteaza ACTA programatorii?

Pe cei care creăm și punem la dispoziție creațiile liber de restricții de utilizare ai crede că nu ne afectează. Dar este fals. Dacă în prezent folosim programe libere datorită efortului a zeci de mii de dezvoltatori, în viitor va trebui să ne limităm accesul la cultură în funcție de licență. Uneori e nevoie de testarea programelor nelibere, pentru a crea alternative libere. Dezvoltarea se bazează pe inițiativă, colaborare și concurență. Dacă le interzici prin „protecții” artificiale (brevete de idei, drepturi de copiere) vei avea o evoluție tehnologică sincronizată cu cei care dețin monopolul.

Acest material poate fi copiat, modificat și distribuit în orice scop conform licenței CC-BY-SA 3.0 sau GNU FDL 1.3.

Anterior: 

Cum afectează ACTA un site de fotografie?

Cum afectează ACTA Wikipedia?

Cum afectează ACTA providerii de net?

Cum afectează ACTA Dexonline.ro?

Citeşte şi: 

Runda a doua de proteste ACTA la Bucureşti

Runda a doua de proteste ACTA la Cluj

Europa urăşte ACTA

VOX POP: Ce cred sătenii din Motru despre ACTA?

STOP ACTA. Fotografii de la Cluj

STOP ACTA. Mai Utilizaţi Internet Explorer?

STOP ACTA. Piaţa Universităţii a fost tăguită

„Vreau să cred că Parlamentul European poate opri ACTA“- Amelia Andersdotter, piratul din Parlamentul European