Publicitate
Publicitate
Eu: Dap.Vii cu maşina la birou?
Nu. De fapt da, dar maşina nu e a mea.Locuieşti singurǎ?
Da.Te ȋnţelegi cu editoarea?
Dacǎ mǎ-nţeleg cu ea? Pe bune?!Te-ai gȃndit sǎ ȋţi schimbi jobul?
Stai puţin…Treaba devenea puţin incomodǎ pentru mine. Am ȋntrebat dacǎ aveam voie sǎ rǎspund la unele dintre ȋntrebǎri cu un „poate". Mi s-a spus cǎ nu am voie, ceea ce m-a cam dat peste cap, pentru cǎ se pare cǎ sunt mult mai nehotǎrȃtǎ decȃt credeam.Bǎnuiesc cǎ majoritatea sunt ca mine, pentru cǎ rezultatele nu sunt considerate probe concludente ȋn instanţǎ. Le foloseşte doar poliţia la ȋnceputul anchetei ca pistǎ de pornire. „Ȋn perioada cȃnd eram ȋn Poliţie, aveam situaţii cȃnd suspectul pica testul, dar nu aveam dovezile necesare ca sǎ ȋl ţinem ȋn arest. Trebuia sǎ ȋl lǎsǎm liber, pȃnǎ gǎseam dovezi noi," mi-a zis Slobodan.
Publicitate
Sesiunea a doua de ȋntrebǎri a ȋnceput cu rugǎmintea de a sta nemişcatǎ şi cu picioarele neȋncrucişate.Lucrezi la VICE?Citește și: Cum vorbesc părinții cu copiii lor despre droguri în 2016
Da.Vii cu maşina la birou?
Nu.Fix aici apare primul vȃrf ascuţit pe poligraful lui Slobodan. De ce ar minţi cineva despre o maşinǎ? Nu minţeam. Spuneam doar cǎ nu eu personal conduc maşina cǎtre birou, ci amicul meu. M-a pufnit rȃsul.Locuieşti singurǎ?
Da.Se pare cǎ minţeam iarǎşi. Slobodan m-a ȋntrebat dacǎ eram sigurǎ pe afirmaţia mea. Ȋncepeam sǎ mǎ enervez, pentru cǎ nu-mi spusese de dinainte cǎ avea de gȃnd sǎ-mi punǎ ȋntrebǎri auxiliare dupǎ cele principale. I-am zis cǎ am pisicǎ, iar el mi-a rǎspuns cǎ era sigur cǎ mint. Ȋn momentul ǎla am ȋnceput sǎ rȃd ȋn hohote. Chiar nu mǎ prindeam, de dimineaţǎ cȃnd am plecat de acasǎ nu era nimeni acolo. Singura explicaţie care mi-a venit ȋn cap pentru treaba asta a fost cǎ mǎ gȃndeam de ceva vreme sǎ-mi caut coleg de apartament.
Publicitate
Da.Cǎcat, acul poligraful iar a sǎrit. Am ȋncercat sǎ rǎmȃn calmǎ aşa cum mi-o ceruse, dar mi-am ȋncrucişat picioarele din greşealǎ şi a ţipat la mine. Cicǎ blocheazǎ circulaţia sȃngelui şi deregleazǎ aparatul.Ȋţi place editoarea ta?
Dacǎ ȋmi place? Tot nu ştiu cum sǎ rǎspund la chestia asta. Da, ȋmi place. Ok, uneori mǎ mai calcǎ pe nervi aşa cum ştiu cǎ şi eu o mai enervez din cȃnd ȋn cȃnd, dar treaba asta n-are nici o legǎturǎ cu a plǎcea pe cineva. Ok, ȋmi place de ea.Şi uite cum acul ǎla sare mai sus ca oricȃnd… Slobodan m-a acuzat direct cǎ nu o plac. O fi pentru cǎ mi-am ȋncrucişat picioarele? Din pǎcate, editoarea mea, pe care se pare cǎ o cam urǎsc, aştepta fix articolul ǎsta, aşa cǎ nu mai e cale de ȋntors.Ai vinde informaţii concurenţei?
Nu.Din fericire, aici n-a sǎrit acul.Dar pe cealaltǎ editoare o placi?
Ce e cu ȋntrebǎrile astea? O plac, bineȋnţeles cǎ o plac.Acul a sǎrit. Ȋn momentul ǎsta deja nu mai aveam idee ce e cu mine.Ţi-ai da demisia de aici?
Vorbim de jobul de aici sau de jurnalism ȋn general, adicǎ dacǎ aş pleca de la VICE sau dacǎ m-aş lǎsa de jurnalism? Nu, n-aş renunţa la nici una dintre ele.… alt zvâc al acului detectorului. Toatǎ treaba ȋncepea sǎ mǎ enerveze.Ai ceva ȋmpotriva redactorului-şef?
Nu!Aici toate bune.
Publicitate
Publicitate
Internetul e o mare fabrică de minciuni
Un profesor care studiază minciuna spune că mințim la greu tot timpul
Adevărul despre marijuana e o minciună