Cred că Shakespeare e cel care a spus: „Iubirea nu vede cu ochii, ci cu mintea", ceea ce e destul de romantic, nu? Observaţiile lui de secol XVI sunt încă de actualitate, mai ales pe ringul de dans. În ziua de azi, iubirea se naşte sub luminile stroboscoapelor şi a boxelor care fac trupurile să vibreze, acolo unde e greu să distingi prea multe. Dar cui îi pasă că nu poţi vedea nimic când eşti praf şi te simţi grozav dansând toată noaptea? Tipul a ratat o epocă grozavă. Sigur, trebuia să poarte guler şi a inventat 1700 de cuvinte, ceea ce-i destul de mişto, dar nu s-a giugiulit cu nimeni lângă păcănele la ora închiderii. Vremurile s-au schimbat, iar iubirea nu se mai găseşte prin locurile obişnuite.

În realitate, dacă stăm să ne gândim, câte din relaţii au început în cafenele, biblioteci sau staţii de autobuz? Pentru cele mai multe din cuplurile care iubesc muzica, realitatea e mai degrabă că s-au făcut praf în cluburile preferate şi au luat pe cineva în braţe pe ringul de dans. Poate că nu sună romantic, dar aşa iau naştere poveştile astea de dragoste: în mijlocul unui ring de dans lipicios, unde luminile stroboscoapelor rareori luminează în întregime chipurile oamenilor.

Am întrebat câţiva îndrăgostiţi cum şi-au cunoscut iubirea vieţii pe ringul de dans.

THUMP: Cum ai cunoscut-o pe Libby la Rhythm Section, Jack?
Jack: Mi-era super sete, iar privirile ni s-au întâlnit imediat ce am luat o gură zdravănă de apă din sticla ei. În momentul ăla, şi-a dat seama că aveam nevoie de apă şi s-a conformat politicos când am mimat că aş soarbe şi eu un pic. Apoi m-a dus într-un parc din apropiere şi am privit împreună răsăritul.

Cum e Rhythm Section? Îţi aminteşti ce muzică se asculta când ai cunoscut-o pe Libby?
Da, era genial ca întotdeauna… Oameni veniţi din domenii diferite se făleau cu una-alta. Atunci rula un remix al clasicului „Gypsy Woman", de Crystal Waters.

Bună piesă. Ce s-a întâmplat după asta, de ce aţi decis să vă mai vedeţi după ce v-aţi întâlnit pe ringul de dans?
E o raritate să întâlnesc pe cineva lângă care pot fi eu însumi, fie că asta înseamnă să mă prostesc sau să-mi văd de treabă, şi mi-am dat seama că şi ea simte acelaşi lucru, aşa că de atunci am devenit parteneri „de afaceri".

Te-ai mai întors acolo de atunci?
Oricând simt nevoia să retrăiesc momentul.

Cum l-ai cunoscut pe Chad, Linn?
Linn: Ne-am cunoscut la Revs (Revolver). Era duminică, în miezul zilei, cel mai bun moment al săptămânii de mers acolo. Terminasem munca şi m-am dus direct acolo cu nişte colegi de serviciu, pe la patru dimineaţa. Între timp, Chad venise să-l ia pe prietenul lui, Mitch, dar acesta l-a târât înăuntru ca să mai petreacă un pic.

Cum e Revs duminica?
Nici nu ştiu cum să-l descriu, e cu totul special. Toată lumea e entuziasmată după multe ore sau zile petrecute înainte şi toată lumea se împrieteneşte cu toată lumea pe muzică deep.

Şi cum s-au legat lucrurile cu Chad?
Un englez uriaş s-a enervat şi a ţipat la mine pentru că mi-am vărsat băutura pe el. M-am frustrat foarte tare şi am ieşit în zona de fumat ca să vorbesc cu cineva, oricine. Chad şi Mitch stăteau pe jos şi le-am spus: „Vreţi să vă zic ce mi s-a întâmplat?" Băieţii au dat din cap, aşa că le-am povestit. Mitch şi-a pierdut interesul, dar Chad se uita atent la mine şi asculta, aşa că am ajuns să-i spun lui toată povestea. A fost nevoie să-i cer scuze după aceea şi i-am mulţumit că m-a ascultat. După asta, am mai petrecut puţin. Chad trebuia să ajungă la o cină în familie, dar am mers împreună să mâncăm pizza ieftină la Lucky Coq. Chad a plătit şi pizza mea, mi-a cumpărat un pahat de shiraz şi a sărit peste cina în familie.

Cum v-aţi cuplat după asta şi de cât timp sunteţi împreună?
Am vorbit o grămadă pe Facebook şi apoi ne-am întâlnit în alt club, Killing Time. Apoi am mers din nou la Revs. Suntem împreună de trei ani şi am mers de multe ori la Revs de atunci, unde ne-am cunoscut şi unii din cei mai buni prieteni.

Se pare că iubiţi ringul de dans. S-ar putea spune că are un rol important în iubirea care există între voi?
Da, Chad şi cu mine iubim ringul de dans şi nu suntem genul de cuplu care leneveşte pe canapea sâmbătă seara. Întotdeauna mergem la dans şi aproape mereu împreună.

Asta-i al nabii de mişto.

Tara, cum l-ai cunoscut pe Andy?
Tara: Ne-am cunoscut în faţa unui club de striptease, la coadă.

Ce făceai la clubul de striptease?
Amândoi ne-am dus acolo pentru că un tip se tot plimba pe Elizabeth Street şi dădea fluturaşi de acces gratuit, aşa că am decis amândoi să mergem. În spatele meu era un neamţ oarecare şi încercam să vorbesc cu el în germană. Andy credea că încerc să-l conving de faptul că sunt stripperiţă. Am intrat în club împreună şi i-am spus că nu sunt dansatoare. Ne-am uitat un pic la fete, apoi am hotărât să mergem împreună în Hell (clubul).

Cum e Hell?
A fost foarte mişto. Am dansat un pic împreună, apoi ne-am cuplat pe ringul de dans. Era unul din primele locuri în care ieşeam, plin de stroboscoape, maşini de fum şi o piscină cu mingii.

O piscină cu mingii? Mişto. Aţi intrat? Ce s-a întâmplat apoi? Aţi hotărât să ieşiţi împreună?
Nu mai ştiu dacă am intrat în piscina cu mingii! Tot ce îmi mai amintesc e că am dansat şi că am fumat nişte paie pe stradă. Am spus că ar trebui să luăm cina după asta. Îmi doream mult să-l mai văd, la fel şi el. I-am spus că nu poate veni la mine, pentru că trebuia să merg la lucru a doua zi, ceea ce era foarte naşpa. Am mers la muncă a doua zi şi i-am spus uneia din fetele de acolo că mi-am găsit iubit noaptea trecută. La care ea spune că se alege cu mulţi iubiţi după nopţi din astea, iar eu îi râd în nas. „Las' că vezi tu!" Din greşeală, îi dădusem un număr greşit de telefon, aşa că o vreme a trimis mesaje unui oarecare, crezând că sunt eu. Dar apoi ne-am întâlnit din nou, pentru că am mers la cafea cu prietena mea Eleanor şi cu un tip de-al ei, iar Andy a venit din întâmplare. A trebuit să îl conving că n-a fost plănuit. Apoi am ieşit cu toţii şi ne-am întors la mine cu o groază de oameni. Stăteam în pat, cu Andy şi Eleanor şi noi doi ne gândeam: „grozav, asta e prima noastră întâlnire!" Suntem împreună de 18 luni.

Cum ţi-ai cunoscut partenerul de dans, Steph?
Steph: Păi… Îl văzusem de câteva ori prin oraş, acapara uneori microfonul pe la serile de karaoke. Erau cele mai destrăbălate seri de karaoke la care puteai asista. Oamenii stau mult pe ringul de dans acolo. Aşa că îl ştiam drept tipul ăla amuzant de la karaoke.

Sună ca şi cum era musai să îl cunoşti. Cum vi s-a făcut cunoştinţă? Te-ai apropiat de el pentru talentul muzical?
Nu ştiu dacă l-aş numi talent muzical, dar cu siguranţă era un entertainer la microfon. Era ziua mea şi am decis să o serbez la Beaver Bar. Serile de sâmbătă sunt doldora de cântece clasice pe care poţi cânta. Îmi aduc aminte că în noaptea aia s-a pus şi „Unwritten", al lui Natasha Bedingfield. Pe una din scene a început o bătaie şi ne-am trezit fix în mijloc, încercând să calmăm spiritele înainte ca lucrurile să o ia razna (lucru care s-a şi întâmplat, de altfel). Lui i-a părut rău pentru că era ziua mea, iar atmosfera se cam stricase. Asta ne-a adus în contact, mă tot întreba dacă sunt bine.

Aşa v-aţi cuplat?
Nu s-a întâmplat nimic în noaptea aia, dar abia aşteptam să mă mai împiedic de el. La câteva nopţi după, şefii unui prieten au închiriat un club din Banff numit Sasquatch şi au dat o petrecere uriaşă. Acolo am petrecut ca lumea pentru prima dată. Ne-am destrăbălat destul de tare în noaptea aia şi tot ce-mi amintesc e că vorbeam cu el despre ce s-a întâmplat la ziua mea şi că fumam împreună o ţigară pe verandă. Din momentul ăla, nu-mi mai aduc aminte mare lucru, dar ştiu că relaţia a luat amploare.

Vă întoarceţi des pentru a retrăi momentele de atunci?
Tot timpul! Beaver Bar ca o casă departe de casă. De fiecare dată când mergi acolo, ştii că urmează să vezi feţe cunoscute pe ringul de dans.

Cum te-ai cunoscut cu Claire, Alex?
Alex: Claire vine din Olanda. Prima dată am cunoscut-o la verişoara ei, în Trouw, Amsterdam, jur că e unul din cele mai mişto cluburi din lume. Vară-sa şi cu mine avusesem o noapte gravă, apoi am întâlnit-o întâmplător după câteva luni, la un concert Dixon and Âme în Melbourne. Trebuia să plece, dar i-am promis că voi veni să o revăd, în capătul celălalt al lumii.

Ce drăguţ. Ce ai găsit la ea de te-a făcut să o cauţi la celălalt capăt al lumii?
Habar n-am. Era superbă şi zâmbitoare şi foarte dulce… şi inteligentă. Mă motiva. Am petrecut în LA, Berlin, Madrid, New York şi Amsterdam. Am fost la Salon Zur Wilden Renate şi Panorama Bar în Berlin, unde am întrebat-o dacă vrea să fie cu mine. Ne-am spus unul altuia că ne iubim la Berghain.

Uau, v-aţi declarat iubirea la mecca-ul clubbingului. Cum e să mergi în cele mai tari cluburi din lume şi să împarţi ringul de dans?
A fost suprarealist. Ca şi cum gustam ce era mai bun din cultura fiecărui club şi experimentam cultura muzicii electronice din toată lumea. A fost o experienţă aproape entografică.

Traducere: Alexandra Andrieş

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește despre cluburi:
Cum ar trebui să arate un club din care să poți scăpa viu
5 moduri prin care să-ți faci viața de club să nu mai fie de rahat
Cum s-a schimbat mersul în club, în București, după interzicerea fumatului