FYI.

This story is over 5 years old.

18+

Cum să le spui părinţilor că eşti star porno

„Pornografia e unul dintre cele mai bune lucruri pe care le-am făcut"

„Coming Out Like a Porn Star." Copertă de Jamee Baiser

Pe coperta antologiei de eseuri Coming out Like a Porn Star, Jiz Lee iese dintr-o vulvă roz, cu tricoul ridicat seducător până sunt sâni şi pantalonii coborâţi până la glezne. Pare ca şi cum imaginea ar fi o metaforă: starul porno genderqueer (care preferă pronumele „ei") iese la suprafaţă din adâncuri, şi în pornografie şi în viaţă.

Până în prezent, Lee a apărut în peste 200 de filme porno, lucru care i-a câştigat reputaţia de legendă porno genderqueer. „Pornografia e unul dintre cele mai bune lucruri pe care le-am făcut, dar ocupaţia asta e atât de stigmatizată, încât nu ştiam cum să le spun părinţilor despre asta", mi-a scris Lee într-un email. „Aşa că am început să întreb alte persoane cum au reuşit şi să le aflu poveştile."

Publicitate

Coming Out Like a Porn Star, care a fost publicată pe 20 octombrie, conţine peste 50 de poveşti de la unele dintre cele mai sonore nume din industria pornografiei: Joanna Angel, Stoya, Annie Sprinkle, Nina Hartly, Conner Habib şi mulţi alţii, în care actorii povestesc cum le-au spus familiei, prietenilor şi partenerilor de viaţă cu ce se ocupă. „Deşi au existat articole despre actori porno care le-au spus părinţilor sau al sfârşit concediaţi de la slujbele lor de zi, presa mainstream, de obicei, se concentrează pe latura senzaţionalistă şi face şi mai mult rău", mi-a spus Lee.

Cartea ei, prin contrast, intenţionează să realizeze un portret sincer al pornografiei, iar în timp ce unii dintre cei care au contribuit la scrierea ei o elogiază pentru potenţialul ei eliberator, alţii o denunţă din motive etice. După cum scria şi Lee în carte, „Dacă vrem să depăşim obstacolele culturale şi să câştigăm drepturi pentru lucrătorii sexuali, trebuie ca mai înainte să pornim un dialog care pleacă de la premisa că persoanele care aleg să facă pornografie nu sunt cu nimic diferite de oricare altele", inclus din punct de vedere al experienţelor şi atitudinilor pozitive şi negative.

Am vorbit cu câţiva dintre colaboratorii lui Lee despre experienţele lor, despre schimbările care au loc în peisajul cultural şi despre ce speră ei să realizeze prin publicarea cărţii.

Foto de Rishio

MILCAH HALILI

VICE: Când a devenit cariera ta porno îndeajuns de serioasă încât să simţi nevoia să le spui altora cu ce te ocupi?
Milcah Halili: Am făcut publică ocupaţia mea după ce a apărut un interviu cu mine în The Rumpus. Prietenii mei ştiau deja ce fac, aşa că nu a fost cine ştie ce dezvăluire, dar familia mea începuse să-mi pună întrebări, aşa că le-am spus. Tatăl meu a avut o reacţie foarte patriarhală, dar mama mea a fost foarte practică, mi-a spus ceva de genul Pai, na, măcar faci o grămadă de bani! Înainte să mă apuc de pornografie, m-am consultat numai cu cea mai bună prietenă a mea, care mi-a spus ce, cred eu, ar spune o grămadă de lume: „Eşti sigură că vrei să faci asta? Ştii că odată ce o faci, o să rămână pentru totdeauna, nu?" I-am răspuns: „Da, ştiu, ştiu." Dar restul prietenilor mei au fost fie uimiţi, fie li se părea că ocupaţia asta e ceva glamorous, gen Wow, nu-mi vine să cred că faci asta!

Cui ţi-a fost cel mai greu să-i spui?
Maică-mii. Iniţial, reacţia ei a fost destul de lejeră, dar, după asta, am mai purtat o conversaţie şi cred că am declanşat-o. Vorbeam tot despre ocupaţia mea, iar mama, deşi ştia ce fac, a început să mă ia la întrebări, gen „De ce trebuie să îţi faci controale medicale? Ce faci tu mai exact?" Toată discuţia devenise o chestie de rasă şi de clasă: maică-mea îmi spunea „Sunt o mamă filipineză, nu vreau să mai aud o vorbă despre asta", chestie care a fost destul de dificilă pentru mine. M-a făcut să plâng. Am ajuns în punctul în care maică-mea a început să mă întrebe „De ce nu îţi cauţi o altă slujbă?" Iar eu i-am răspuns „Slujba pe care o am acum îmi permite să continui să scriu… Vreau să o fac în continuare."

Publicitate

Înainte de discuţia cu mama, pornografia mi se părea un job ca oricare altul. Dar după ce am realizat cât de mult m-a afectat conversaţia cu ea, mi-am dat seama că pornografia nu e doar un job, ci o parte din identitatea mea. Chiar mă identific cu ceea ce fac, iar atunci când mama mi-a sugerat să-mi găsesc altă slujbă, am ştiut că nu e de mine.

De ce ai ales să-ţi publici povestea?
Sunt de părere că face parte din personalitatea mea, sunt o persoană foarte deschisă. Îmi place să-i fac pe oameni să iasă din zona de confort. Dar, pe lângă asta, nu mi s-a părut nimic în neregulă cu experienţa mea. Nu aveam un motiv pentru care să mă ascund sau să-mi fie ruşine.

Uneori, atunci când alegi să le spui şi altora despre treaba asta, te poţi simţi terifiat şi alienat. Vreau ca oamenii să ştie că e normal să te simţi aşa şi că nu sunt singuri. Jiz m-a contactat şi, din moment ce primul porno pe care l-am văzut vreodată a fost cu ei, i-am zis din start „Mă bag!" Sper ca cititorii să-i vadă cu alţi pe actori ochi după ce termină cartea, mai umani, iar lucrul ăsta este foarte important pentru că noi trăim într-o cultură foarte pornografică. Pornografia trebuie văzută ca ceva OK, nu ca un tabu. Mai e tabu dacă o consumă toată lumea?

Foto de Victor Jeffries II

DALE COOPER

VICE: Când a devenit cariera ta porno îndeajuns de serioasă încât să simţi nevoia să le spui altora cu ce te ocupi?
Dale Cooper: Am avut o perioadă când îmi câștigam traiul numai din pornografie. Mi se mai întâmpla să mai ies la întâlnire cu cineva sau să cunosc persoane noi și să fiu întrebat cu ce mă ocup, iar eu am fost sincer de fiecare dată. Nu e ceva de care să-mie fie rușine, nu cred că ar trebui să-i fie cuiva rușine de asta, așa că încerc să îi reprezint cât mai bine pe cei din industrie și să fiu onest. Atunci am început să fiu deschis cu toată lumea.

Am fost destul de norocos. Toți prietenii mei m-au susținut. Am participat la niște evenimente de curând și am reușit să strâng în jurul meu o comunitate de oameni din afara industriei care sunt super cool și deschiși la minte și mândri de ce fac eu. De asemenea, mi se pare foarte tare că am ajuns să țin legătura cu Jiz și cu ceilalți autori care au colaborat la Coming Out Like a Porn Star. Trebuie mult efort ca să eliminăm stigmatul, așa că e tare să văd că niște oameni inteligenți și capabili cooperează pentru asta.

Publicitate

Cât aștepti înainte să-i spui unei persoane noi din viața ta că ești star porno?
Nu cred că felul cum pun eu problema diferă foarte mult de felul cum alți oameni o pun când se gândesc dacă să le spună sau nu persoanelor din viața lor cu ce se ocupă sau dacă se vad sau nu cu cineva și așa mai departe. Mereu mă gândesc la chestiile astea când cunosc o persoană nouă, gen Oare persoana asta mă recunoaște din filme? Cât de multe crede că știe despre mine? Dar chestia asta vine odată cu statutul de persoană publică. Cred că suntem într-o perioadă în care toată lumea face curat pe profilul lor de Facebook și își pune numai cele mai bune poze pe Instagram, bla, bla bla.

Cui ți-a fost cel mai greu să-i spui?
Cred că celor la care țin. Dar, repet, nu e atât de greu să le spui, cât să accepte ei ceea ce faci. Sigur, dacă mă văd cu cineva, e de preferat ca persoana respectivă să mă susțină în ceea ce fac, pentru că e foarte important pentru mine. Am avut destul de mult noroc din punctul ăsta de vedere, pentru că am dat numai de oameni OK.

Dar familia ta cum a reacționat?
Familia mea nu ştie şi aş prefera să rămână aşa. De aici şi numele de scenă. Nu mi-e ruşine de ceea ce fac, dar nu am ajuns încă în punctul ăla în care vreun părinte să zice ceva de genul „Bravo ţie, fiule, îţi desfaci picioarele în faţa camerei." Eu i-aş spune asta copilului meu, dar, ştii tu, pornografia e pe plan secund în viaţa mea, iar eu încerc să petrec cât mai mult timp ca mine însumi, nu ca Dale Cooper.

Publicitate

De ce crezi că nu a existat o carte ca asta până acum?
Cred că ce face Coming Out Like a Porn Star să fie specială este faptul că, în momentul de faţă, suntem extrem de aproape ca Amnesty International să aprobe drepturile lucrătorului sexual şi să le încludă în drepturile omului. Asta e o mişcare majoră. Ne-am sincronizat destul de bine, mai ales că acum lucrătorii sexuali şi-au făcut vocea auzită şi urmează să îşi recapete demnitatea şi să poate să îşi expună experienţele pe care le-au avut în domeniu.

Foto de Christine Dengate

GALA VANTING

VICE: Când a devenit cariera ta porno îndeajuns de serioasă încât să simţi nevoia să le spui altora cu ce te ocupi?
Gala Vanting: Am făcut nişte schimbări majore în viaţa mea şi m-am mutat pe alt continent când am început să lucrez în producţia filmelor porno, aşa că nu prea aveam de ce să mă ascund. Pe unele persoane din viaţa mea a trebuit să le mint în legătură cu ce fac, dar mereu mi-am dorit să transform ocupaţia mea într-o parte din propria identitate. Pentru că aşa am simţit din momentul în care am început să joc în filme porno.

Totul s-a întâmplat brusc şi mi-a fost teamă că m-am pripit, dar voisem să fac asta de mult timp. Înainte să ajung în spatele camerelor de filmat, am fost actriţă timp de trei ani, timp în care mi-am formulat nişte principii despre ce fac, aşa că a fost destul de firesc să fac publică treaba asta.

Cum au reacţionat prietenii şi familia?
În general, familia mea a fost destul de înţelegătoare. Chiar şi când nu înţeleg foarte bine anume aspecte ale industriei sau pun întrebări care sună moralizator, oamenii din jurul meu au încredere în capacitatea mea de a lua decizii bune. În punctul ăsta, dacă vrei să fii în cercul meu de prieteni, trebuie cel puţin să accepţi ceea ce fac. Mi-am creat o bulă în jurul meu, în care nu există decât atitudini pozitive vizavi de sex, aşa că am scăpat de orice critici.

Publicitate

De ce ai ales să-ți împărtășești experiența?
Cred că producțiile media generate de lucrătorii sexuali sunt cea mai bună cale de a lupta împotriva stigmatului. De asemenea, cred că e mult mai bine ca lucrătorii sexuali să își publice singuri poveșile, decât să ajungă pe mâna presei mainstream și să fie distorsionate. În momentul de față există o fascinație legată de industria sexului, de pornografie și de decizia de a lucra în domeniul ăsta. De obicei, când poveștile astea apar în presă, sunt scrise din afară, de oameni care nu au trăit experiența. Pentru mine, este foarte important să contribui la îndreptarea tendițelor ăstora, tocmai de aia m-am și apucat de pornografie.

Cartea asta mai are și rolul foarte important de a-i face pe oameni să vadă lucrătorii sexuali ca niște persoane care au ceva de spus, dincolo de materialele în care apar, dincolo de expunerea de care au parte și dincolo de banii pe care îi fac din asta. Lucrul ăsta rafinează percepția asupra actorilor porno.

Foto de Julian Cash

ANNIE SPRINKLE

VICE: Când a devenit cariera ta porno îndeajuns de serioasă încât să simţi nevoia să le spui altora cu ce te ocupi?
Annie Sprinkle: În anii '70 nu exista internet, aşa că foarte mulţi oameni care făceau pornografie puteau să ducă o viaţă dublă. Eu nu puteam să fac asta, pentru că mereu eram prinsă cu minciuna, tocmai de aia nu era o opţiune pentru mine să am o viaţă dublă. Deşi, toţi actorii care au trăit vieţi duble atunci s-ar putea să trebuiască să le explice chiar acum familiilor lor ce au făcut ei în tinereţe, din moment ce pe internet au fost urcate şi filmele porno vechi.

Cum se compară anii '70 cu prezentul din punctul de vedere al dezvăluirii meseriei de actor porno?
În anii '70, să recunoşti că faci filme porno era o experienţă cu totul diferită faţă de ce se întâmplă acum. Internetul e unul dintre principalii factori, din cauza expunerii pe care o facilitează. De asemenea, în anii '70 şi '80, dacă erai prins că faci filme porno, erai arestat. Eram în afara legii pe vremea aia. Dacă filmai o scenă cu actorii care merg pe stradă, nu puteai să spui autorităţilor „Ăăă, facem un film cu sex!" Trebuia să spui „Facem un film pentru un proiect la facultate", pentru că dacă erai prins, puteai fi arestat. De obicei, renunţau la acuzaţii, dar pierdeai o grămadă de bani şi, uneori, erai judecat, ceea ce era destul de rău. Puteai să ajungi la închisoare.

Publicitate

Cum ai ajuns la un echilibru între faptul că nu puteai să minţi în legătură cu ce făceai şi legile de atunci?
Ce făceam eu semăna foarte mult cu fumatul ierbii. Iarba era, la fel, ilegală. Dacă te prindeau cu un joint, te băgau în arest, dar lumea cam începea să accepte că sunt oameni care fumează jointuri şi nu te judecau dacă aveai unul la tine, dar ştiau că îţi asumi un risc enorm. Era periculos. În prezent, pornografia se consideră un act creativ. Îmi amintesc că în anii '70 sau '80 am boicotat publicaţia Ms. Magazine, din cauză că ţinuseră nişte mese rotunde despre pornografie, dar nu invitaseră pe nimeni din industrie să participe. Ms. Magazine era anti-pornografie, iar ideea de feminism pro-pornografie nici nu exista pe atunci. Sexul era considera ceva ruşinos şi tabu.

Cum a reacţionat familia când le-ai spus că faci pornografie?
Cred că toţi au fost şocaţi pentru că eram foarte timidă, dar au fost destul de deschişi la minte şi aveam foarte mulţi artişti în familie, care au înţeles impulsul creativ. Cred că mai mult îşi făceau griji că iau droguri sau că sunt alcoolică, dar nu eram. M-am apucat de filme porno din dorinţa de a încerca lucruri noi şi creative.

Ce efect crezi că o să aibă cartea asupra industriei sexului şi modului în care aceasta este percepută?
Sunt atât de mulţi oameni în industria sexului, în prezent, care simt nevoia să fie oneşti faţă de cei din jurul lor cu privire la ce fac, încât cred că o să le fie de ajutor cartea. Sunt o grămadă de oameni care îşi câştigă traiul din entertainmentul pentru adulţi. Jiz Lee este prezentul şi viitorul. Eu sunt mai mult istorie. [Râde] Îmi place când ne susţinem reciproc şi suntem solidari. Industria sexului poate fi destul de competitivă şi individualistă, sau discriminatoare faţă de anume grupuri. Aşa ca mi se pare minunat că antologia este unificatoare. Sunt aproape convinsă că va deveni un document consacrat, dacă nu este deja. Cuvintele au viaţă lungă şi cumva surprind spiritul unei perioade.

Lucrătorii sexuali muncesc în interiorul unor fantezii. Ei creează fantezii şi interpretează fantezii şi se exprimă sexual, dar cartea asta este despre realitate, nu despre fantezie sau ficţiune. Mereu e amuzant să arunci o privire sub preş. Îmi place coperta cu Jiz care iese dintr-o vulvă. E ca şi cum ai încerca să arunci o privire înăuntrul vulvei, ca să descoperi un secret, în spatele cortinei pizdei.

Traducere: Mihai Niţă

Urmăreşte VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre industria porno:
Să ai o relație cu un star porno e la fel de grozav precum sună
Deci vrei să joci în filme porno
Am stat cu cele mai dubioase vedete porno românești: eleva, elevul, piticul și pensionara
Şase filme porno artistice