De obicei, kit-urile de supravieţuire pentru cutremure sunt prezentate ca nişte liste de cumpărături, ca şi cum ai cumpăra ingrediente pentru un tort. Numai că nu ai nevoie de toate ingredientele ca să supravieţuieşti unui cutremur. Dacă ai chiar şi un singur obiect de pe listă şi ştii unde este şi îl foloseşti cum trebuie, când e nevoie, tot o să te descurci mult mai bine decât dacă nu ai avea niciunul.

Lista de lucruri de care e posibil să ai nevoie în cazul unui cutremur masiv e destul de lungă şi mă îndoiesc că o să fii capabil să strângi tot ce ai nevoie. Dar de asta se numeşte situaţie de urgenţă. Dacă ai avea tot ce ai nevoie, s-ar chema că e o zi ca oricare alta.

În caz că îţi place să mergi la risc, ţine minte că dacă o să aibă loc vreodată un cutremur masiv, există şanse bune să supravieţuieşti. La fel se poate spune despre orice alt cutremur. Asta înseamnă că o să trebuiască să te descurci după cutremuri şi că o să ai nevoie de câteva din lucrurile alea de care vorbeam mai sus. Fă-ţi un kit de supravieţuire. O să îţi mulţumeşti mai târziu.

Probabil că ai deja multe din obiectele astea prin casă. Însă dacă vrei să te asiguri că or să îţi fie folositoare, ar fi bine să le pui într-un loc de unde să le poţi lua imediat în caz de urgenţă, undeva unde e puţin probabil să fie prinse sub dărâmături. Chiar dacă nu o sa fie niciun cutremur, lucrurile astea tot îţi vor fi de folos dacă apare o pană de curent sau o furtună de zăpadă sau pleci la drum lung. Aminteşte-ţi să le pui la locul lor după ce le foloseşti.

În caz de urgenţă, însă, este mult mai important să fii pregătit mintal decât strict fizic. Nimeni nu ştie ce o să se întâmple. Când o să fii în mijlocul evenimentelor, o să trebuiască să iei decizii rapid, să improvizezi şi să lucrezi în echipă. În special ultima parte. Dacă îţi umpli debaraua de conserve şi muniţie nu rezolvi nimic. Nu te baricada. Colaborează cu vecinii, ca să puteţi face faţă situaţiei împreună.

O să începem cu nişte chestii esenţiale. Toate sunt obiecte casnice şi probabil că ai deja multe dintre ele. În caz de dezastru, o să fii mult mai pregătit dacă ai lucrurile astea, decât dacă nu le-ai avea. Pune câte din ele poţi într-un loc uşor accesibil, unde să te asiguri că, în caz de cutremur, nu vor cădea alte lucruri peste ele. Nu le bagă în pivniţă. Un garaj ar fi ideal, dacă ai aşa ceva. Chiar dacă se prăbuşeşte garajul, tot o să poţi să găseşti câte ceva printre dărâmături.

Instrucţiunile standard pentru situaţiile de urgenţă te sfătuiesc să te aprovizionezi cu raţii de apă şi mâncare cât să te ajungă pentru 72 de ore. În cazul unui cutremur de magnitudini mari, însă, poate dura mult mai mult de 72 de ore până reuşesc autorităţile să transporte şi să distribuie ajutoare. O persoană are nevoie de aproximativ cinci litri de apă pe zi. Evident, cei mai mulţi oameni nu au unde să stocheze rezervele de apă pentru o săptămână întreagă, să zicem. Însă, oricâtă apă ai apucat să stochezi, o să te bucuri că ai făcut-o în caz de cutremur masiv. E bine să ai şi un recipient refolosibil la îndemnână, pentru când vor începe autorităţile să distribuie apă.

Aceeaşi problemă ca mai sus: e greu să stochezi mâncare cât pentru o săptămână. Strânge cât poţi. Axează-te pe mâncarea non-perisabilă bogată în proteine, conserve şi recipiente care nu ocupă mult spaţiu şi ingrediente care nu necesită prea mult gătit. Pastele se păstrează bine şi au gust bun, dar au nevoie de mult apă la gătit, aşa că uită de ele. Consumă-ţi proviziile de urgenţă înainte să expire şi înlocuieşte-le cu altele noi, ca să nu faci risipă.

Uneltele multifuncţionale sunt destul de utile, dar e greu să deschizi o conservă fără instrumentul de bază. Un deschizător de conserve la mâna a doua costă în jur de un dolar. E bine să îl păstrezi în acelaşi

Un cutremur masiv o să distrugă sistemul de canalizare. Asta înseamnă că dacă tragi apa la toaletă e posibil să ţi se înfunde toaleta şi să dea pe afară. De asta, instrucţiunile pentru situaţii de urgenţă recomandă să ai la îndemână două găleţi: una pentru urină, cealaltă pentru fecale. Dacă vrei să nu miroasă urât, presară nişte rumeguş peste.

Dacă păstrezi urina într-o găleată, asta înseamnă că cealaltă se va umple mai greu. E important să ţii fecalele la distanţă de oameni pentru a preveni răspândirea unor boli precum holera, E. Coli şi altele. Găleata cu urină poate fi golită într-un loc unde e sigur că nu va contamina apa de băut, iar găleata cu fecale poate fi folosită până când sunt repuse în funcţiune serviciile de colectare a deşeurilor.

E bine să ai oricând o trusă de prim ajutor în casă, dar în caz de cutremur masiv, o să fie necesar să ai una. O să trebuiască să te ocupi singuri de eventualele răni minore, pentru că spitalele şi clinicile vor fi supraaglomerate. De asemenea, e bine să ai la îndemână şi câteva perechi de mănuşi sterile, ca să le poţi acorda prim ajutor altor persoane şi ca să nu trebuiască să iei contact direct cu orice altceva ar putea fi un risc de sănătate. O să îţi fie de foarte mare folos.

Asigură-te că ai o sticluţă de gel dezinfectant. E mult mai uşor să îţi dezinfectezi mâinile, decât să le speli, şi mai economiseşti şi apă.

O să fie destul de greu să faci rost de o reţetă după un cutremur masiv. Mai mult, e posibil ca unele rezerve de medicamente să se epuizeze. Nu e nevoie să te aprovizionezi cu o tonă de Coldrex sau ceva. Dar dacă foloseşti insulină, spray-uri pentru astm sau alte medicamente în mod regulat, vorbeşte cu doctorul tău despre ce rezerve ar trebui să îţi faci în caz de urgenţă. Fii atent la termenul de valabilitate.

O să îţi vină la înemână să ai aşa ceva în caz de urgenţă. Dacă nu pentru tine, atunci pentru altcineva din jurul tău.

Sunt bune pentru dat la o parte dărâmăturile şi pentru alte munci fizice pe care s-ar putea să trebuiască să le faci după cutremur. Sunt ieftine, aşa că ia-ţi două perechi. Una pentru tine, una pentru un prieten sau vecin.

E mai mult ca sigur că o să existe probleme cu telecomunicaţiile după cutremur, cel puţin o perioadă. În asemenea situaţii, autorităţile vor folosi undele radio pentru a comunica cu populaţia, cât timp liniile telefonice şi antenele de satelit un reparate. Orice radio e bun, nu trebuie să fie ceva scump. Nu uita de baterii. Înlocuieşte-le periodic, ca pe mâncare, ca să te asiguri că nu se descarcă. Dacă păstrezi bateriile în afara radioului, într-o pungă de plastic, de exemplu, or să reziste mult mai mult.

Penele de curent sunt inevitabile. Din nou, orice tip de lanternă e bun. Lumârile şi lampele sunt utile, dar şi prezintă risc de incendiu. Ţine minte că apa s-ar putea să fie oprită, iar pompierii s-ar putea să fie ocupaţi cu alte probleme.

Chestia asta nu te costă nimic. De cele mai multe ori, kit-urile pentru situaţii de urgenţă se concentrează pe echipament, dar uită de informaţii. Ţine minte: nu o să ai Google, nu o să ai email, poate nici măcar un calculator sau telefon. Cei mai mulţi oameni nu ţin minte pe de rost numerele de telefon, conturile bancare sau codurile de asigurat. Fă-ţi o listă cu toate astea şi ascunde-o în trusa pentru supravieţuire.

Sţii unde e cea mai apropiată secţie de pompier? Ştii cumva unde sunt punctele de întâlnire pentru situaţii de urgenţă din oraş? Ştii care şcoli din zonă vor funcţiona pe post de adăpost? Poţi să te informezi acum şi să notezi toate chestiile astea undeva. O hartă cu străzile oraşului o să îţi fie de folos când nu o să ai la îndemână Google Maps.

Există instrumente făcute special pentru închiderea conductelor de apă sau de gaz, dar pentru asta e de ajuns şi o banală cheie franceză. E foarte important să opreşti utilităţile dacă apartamentul tău a fost avariat serios. O scurgere de apă sau de gaz nu ar face decât să înrăutăţească lucrurile. Infomează-te dinainte ca să ştii de unde poţi să le închizi şi cum să o faci. Dacă apartamentul tău nu a fost foarte avariat, nu e nevoie să le închizi.

Bancomatele şi pay point-urile se folosesc de curent electric şi linii de comunicaţii, ceea ce înseamnă că nu vor fi disponibile o perioadă. Nu e nevoie să îţi faci cine ştie ce rezervă de monede de aur. Dar e bine să ai nişte bani cash puşi deoparte, pentru cumpărăturile de bază. Strânge şi nişte monede, pentru că s-ar putea să ai nevoie să foloseşti un automat de răcoritoare.

S-ar putea să fii nevoit să te deplasezi repede, aşa că ar fi bine să ai un rucsac sau o sacoşă în care să îţi pui lucrurile. Dacă nu, foloseşte-te de cele două găleţi, până le transformi în toaletă.

Obiectele de mai jos nu sunt esenţiale, dar ar ajuta foarte mult în situaţii de urgenţă. Dacă vrei să te asiguri că eşti complet pregătit, uite o listă cu lucruri care s-ar putea să te intereseze.

Rangă, ciocan, lopată, cric, şurubelniţă, cuţit, ferăstrău, cheie. E uşor să îţi strângi nişte unelte, de-a lungul timpului, aşa că nu e o idee rea să le incluzi în kit-ul de supravieţuire pentru situaţii de urgenţă. Sau poţi pur şi simplu să le ţii într-o trusă de scule uşor de cărat şi de stocat.

Frânghii, prelate, corturi şi bandă adezivă rezistentă la apă. Poţi să foloseşti o prelată, ca să te protejezi de ploaie, în caz că eşti forţat de circumstanţe să dormi sau să găteşti afară. Chiar dacă apartamentul tău rămâne intact, alte persoane din jurul tău s-ar putea să aibă nevoie de lucrurile astea.

Cea mai sigură cale a curăţa apa este prin fierbere, dar asta necesită mult combustibil. De asta e bine să ai puţin clor la îndemână. Însă clorul nu ajută decât împotriva bacteriilor şi virusurilor. Există anumiţi paraziţi, precum cryptosporidium, care pot supravieţui procesului de purificare. Parazitul cryptosporidium se găseşte în surse de apă potabilă la care recurg animalele, dar poate fi găsit şi în bazinele de înot sau piscine. (Personal, prefer o infecţie cu cryptosporidium, decât deshidratarea.)

De asemenea, fierberea şi purificarea cu ajutorul clorului nu elimină toximele chimice care se găsesc în apa de la inundaţii sau în apa de ploaie care s-a strâns pe acoperişurile clădirilor. În caz de cutremur, conductele de apă se pot fisura, iar în ele se pot strecura substanţe toxice. La fel se poate întâmpla şi cu conductele de evacuare ale fabricilor, caz în care substanţele toxice se strecoară în pânza freatică.

Filtrele de apă se îmbunătăţesc constant şi devin din ce în ce mai ieftine. Sunt multe magazine cu echipamente pentru camping şi excursii, care vând filtre de apă la preţuri rezonabile. Avantajele filtrelor de apă e că îţi permit să bei apă din surse naturale, fără riscul de a contacta paraziţi sau de a ingera impurităţi. Însă, filtrele de apă nu protejează împotriva toxinelor chimice. Înainte să cumperi un filtru de apă, documentează-te despre el.

Panourile solare sunt alt exemplu de tehnologie care se îmbunătăţeşte constant. Cu toate astea, există multe modele destul de proaspe pe piaţă. Ţine minte: amper x volţi = waţi. Dacă panoul solar nu poate să producă destui waţi, nu poată să producă nici destui amperi şi volţi ca să îţi alimenteze dispozitivele. Un panou de mici dimensiuni s-ar putea să nu producă destulă energie nici cât să alimenteze un ceas de mână.

Orice panou solar de bună calitate trebuie să precizeze cât anume poate produce. Nu te lua după faptul că are port USB sau priză standard. Nu te lua după reclamele care spun că „dispozitivul acesta poate produce câte 5 baterii de iPhone". Un panou solar mic este capabil să îţi încarce telefonul, dar amperajul este foarte mic şi tot procesul poate să dureze şi o zi întreagă. Fă şi tu un calcul.

Uite un exemplu despre ce fel de panou solar să nu cumper. Arată bine: e o baterie de buzunar cu un panou solar micuţ şi un port USB. În descriere scrie că produce 5000 mAh. Un USB are nevoie de 5 volţi. Dar panoul ăla solar e atât de mic încât nu poate produce mai mult de 0,5 waţi. Ca să încarci o baterie de 5 volţi ar trebui să laşi panoul la soare timp de 50 de ore încontinuu.

Uite o ofertă mai rezonabilă. (Nu am testat personal produsul). E un panou de 21 de waţi, care generează 2,1 amperi şi are două porturi USB de 5 volţi. În condiţii ideale, panoul ăsta e capabil să încarce două iPhone-uri 6 Plus într-o oră şi jumătate de stat la soare.

Reţine: panoruile solare funcţionează la potenţial maxim doar când sunt expuse corect la soare. Dacă panoul e inclinat fie şi câteva grade în direcţia greşită, va primi mai puţină lumină şi va produce mai puţin curent electric. Ca să te descurci cu un panou solar, trebuie să îl supraveghezi constant.

Una dintre cele mai bune căi de a stoca rezerve mici de curent electric acasă sunt bateriile mari, de 12 volţi, precum cele de la maşină. O baterie de maşină nu e suficientă pentru a alimenta un cuptor cu microunde, dar generează mult mai mult electricitate decât nişte simple baterii AA. Poţi să le încarci la maşină, cu ajutorul unui panou solar, la priză sau pur şi simplu dacă le conectezi la o bicicletă medicinală. Mai mult, sunt foarte utile: poţi lumina un apartament întreg cu LED-uri de 12 volţi conectate la o singură baterie. E uşor să îţi construieşti singur sistemul ăsta de iluminat şi nici nu costă aşa mult. Pe lângă asta, dacă ai grijă de ea, o baterie de maşină te ţine ani de zile.

Numai că trebuie să te informezi puţin, înainte. O baterie de maşină are destul curent electric în ea încât să te curenteze destul de bine. Multe dintre le conţin acid, care formează vapori uşor inflamabili când se află la încărcat. Din fericire, se găsesc multe ghiduri despre cum să îţi face sisteme de rezervă de 12 volţi şi cum să conectezi un panou solar la o baterie e maşină sau să faci bateria compatibilă cu alte dispozitive, aşa că ia şi citeşte.

Bateriile de maşină de 12 volţi generează curent continuu, iar un transformator îl converteşte în curent alternativ; asta e diferenţa dintre curentul de baterie şi curentul priză. Majoritatea transformatoarelor moderne au inclus un port USB pentru telefoane. Însă trebuie să ai grijă. Reclama de la un transformator de 100 de waţi spune că dispozitivul poate să alimenteze un laptop. Dacă e conectat la priză, sunt convins că poate. Dar dacă sursa de curent e alta, s-ar putea să nu fie destul.

E uşor să obţii un certificat de operator radio amator, iar asta e o ocazie bună să înveţi despre radio şi să fii pregătit să te ocupi de telecomuncaţii în cazuri de urgenţă. Amatorii nu cad de acord asupra celui mai bun tip de radio pentru asemenea situaţii, dar asta e o cu totul altă discuţie. Cu toate astea, nu încerca să foloseşti echipament radio amator, dacă nu ai certificat. Radiourile amator pot servi drept canale de telecomuncaţii de rezervă, în caz că serviciile autorităţilor nu funcţionează, aşa că dacă nu ştii ce faci, ai putea să încurci mai mult decât să ajuţi.

Cel mai probabil nu o să fie curent, nici gaz o periodă, după cutremur. Dacă ai o plită portabilă cu propan, o să îţi folosească foarte mult la gătit, în special dacă te afli afară. Păstrează rezervorul plitei plin, pentru asemenea cazuri.

E prea mare ca să o cari cu tine în kit-ul de urgenţă, dar în acelaşi timp e foarte utilă. Din moment ce traficul o să fie oprit, benzina o să fie greu de găsit şi podurile or să fie avariate, bicicleta e mijlocul ideal de transport după un cutremur masiv. Cu atât mai mult, dacă ai un portbagaj montat pe ea. Ţine-ţi bicicleta unde o ţii de obicei, dar asigură-te că nu o să sfârşească sub moloz.

Sunt o grămadă de magazine care vând echipament pentru supravieţuire şi scenarii de dezastru. Dacă te interesează, dă-i înainte şi aruncă o privire. Dar, ca majoritatea hobby-urilor, pregătirile pentru dezastru se rezumă la colecţionatul de accesorii scumpe, care arată bine. Mai jos ai o listă cu mai multe asemenea accesorii pe care o să fii tentat să le cumper, dar care nu or să îţi folosească prea mult în caz de cutremur masiv. Când îţi construieşti un kit de supravieţuire, e uşor să te laşi purtat de val şi să capeţi impresia că te pregăteşti pentru apocalipsa zombie, dar e mult mai în avantajul tău dacă te concentrezi doar pe acele lucruri care îţi vor ajuta strict în cazuri specifice, cum ar fi un cutremur masiv. E mult mai ieftin şi eficient aşa.

Staţiile de emisie-recepţie sunt ieftine, se găsesc peste tot şi nu ai nevoie de vreo aprobare ca să le foloseşti. Tocmai de aia, ar fi bine să ţii minte că e multă lume deţine aşa ceva şi că dispozitivele astea folosesc toate aceleaşi frecvenţe. De asemenea, cele mai multe dintre ele au nevoie de 100 volţi de curent alternativ pentru încărcare. Deşi pot părea o idee bună, e mai bine să înveţi să te foloseşti de comunicarea interpersonală cu vecinii tăi, în loc să te foloseşti de o staţie de emisie-recepţie pe post de înlocuitor de telefon.

Nu ai nevoie de arme. Nu am văzut pe nimeni care să împuşte apa murdară ca să o facă potabilă. Nu am văzut pe nimeni care să repare reţeaua electrică cu un pistol. Nu am văzut pe nimeni care să folosească un pistol pe post de lanternă. Astea vor fi adevăratele probleme după un cutremur. O să fii recunoscător pentru fiecare gură de apă potabilă, nu şi pentru fiecare glonţ pe care îl cari cu tine.

Kit-urile astea conţin tot felul de chestii, dintre care cele mai multe sunt diverse tipuri de cuţite, topoare şi macete, chestii în culori de camuflaj, corturi ieftine şi saci de dormit şi truse de prim ajutor. Odată, am văzut un kit care avea şi o pereche de ochelari cu infraroşu. Kit-urile astea pot fi nişte cadouri interesante, dar nu mi-e clar în ce scenarii ar putea fi utile. Fie că te aventurezi în sălbătici sau fugi de poliţişti prin pădure sau încerci să rezişti unei pene de curent, fiecare situaţie de urgenţă în parte are propriile ei caracteristici şi nu există kit-uri universale care să le acopere pe toate.

Într-un cutremur masiv, nu o să vrei să ieşi din oraş şi să pleci în sălbăticie. Ajutoarele vor veni în zonele centrale şi tu o să vrei să fii acolo. Ai nevoie de lucruri care să te ajute să te menţii sănătos şi bine hrănit acasă, nu în pădure.

Eu am crescut în New England, unde furtunile sunt frecvente şi mulţi oameni păstrează un generator în garaj, pentru când are loc vreo pană de curent. În cazul furtunilor violente, reţeaua electrică sfârşea destul de avariată, iar curentul putea fi întrerupt şi o săptămână. Nu era rău să ai un generator în casă.

Nu e cazul şi când vorbim de un cutremur masiv. După dezastru, o să fie foarte greu să faci rost de combustibil. Iar fără combustibil, generatorul tău nu e decât o bucată mare şi grea de metal. Nici un generator de mici dimensiuni nu e mai bun: consumă mult şi nu produce destul. Generatoarele mai mari or să fie folosite la spitale, adăposturi şi alte locuri de urgenţă unde curentul electric este vital. Cel mai bine e să rămâi la baterii şi la lanterne.

un foc de tabără. Plita Biolite ar genera doi waţi la cinci volţi, prin USB, ceea ce ar însemna că e capabilă să încarce un iPhone 6 Plus în aproximativ şapte ore şi 15 minute, în condiţii ideale. Nu e rău, deşi dispozitivul ăsta costă 130 de dolari. Deşi pare un gadget destul de promiţător, a cărui evoluţie merită urmărită pe viitor, nu o să îţi fie esenţial în caz de cutremur. Prin comparaţie, panoul solar de mai sus costă doar 55 de dolari şi îţi încarcă telefonul de patru ori mai rapid.

Un Arbike costă în jur de trei mii de dolari. Aeronava asta atinge 56 de norduri, poate urca trei sute de metri pe minut şi consumă 15 litri de combustibil pe oră şi o poţi ţine într-un garaj obişnuit pentru o singură maşină. Dar la ce o să îţi folosească după un cutremur? Cel mai probabil la nimic. E mişto, e amuzant să zbor cu Airbike-ul, dar cam atât. În caz de cutremur de magnitudini mari, concentrează-te pe nevoile imediate şi fă-ţi proviziile necesare.

Traducere: Mihai Niţă

Urmăreşte VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre dezastre:
Eşti pregătit pentru marele cutremur din Bucureşti?
Interviu cu un alpinist care a fost pe Everest în timpul cutremurului din Nepal
Un cutremur de 7,5 pe scara Richter a lovit Afganistanul și a omorât sute de oameni
Un doctor japonez încurajează evacuarea orașului Tokyo