Cum se distrează la festivaluri un copil, o persoană peste 60 de ani și unul care nu bea

via

De la începuturile timpului a existat un singur lucru la temelia Universului, o singură axiomă care susţine ciorba primordială pe care noi o numim viaţă: Dacă nu te distrezi la festivaluri, înseamnă că n-ai fost la ăla la care trebuie.  Şi, cu principiul ăsta în minte, am plecat să distrug stereotipul că unii oameni nu se pot distra la festivaluri de muzică şi că ele-s destinate doar pulărăilor de 18-35 de ani, care chiulesc de la muncă şi facultate ca să se îmbete muci. Aşa că am vorbit cu venerabilul Rodion GA, cu PR-ul de la Electric Castle care nu bea cât lucrează şi lucrează pe toată durata festivalului, cu un tip care s-a lăsat de totul după o problemă medicală şi cu un copil simpatic de 9 ani, care a mers la mai multe festivaluri ca mine anul ăsta. Totul ca să-ţi arăt că oricine se poate distra la un festival, dacă e mişto.

Foto: Wikimedia Commons

VICE: Cum vă distraţi la festivaluri la 61 de ani?
Rodion GA: Ca artist sau ca spectator?

Ambele.
Păi ca orice om mă duc pentru muzica bună, pentru public, pentru atmosferă. Na, nu pot să-ţi răspund decât banalităţi.

Vi se pare vreodată obositor?
Dacă mi se părea obositor, nu mă ducea la festival. Oamenii merg la genul ăsta de evenimente în loc să meargă la un bufet ca să se bucure de atmosfera aia activă, de lumea pestriță, de muzică. Pe mine mă încarcă atmosfera de acolo.

Beţi ceva la festivaluri?
Da, la ultimul am băut nişte bere şi a fost foarte bună.

Care a fost ultimul şi cum v-aţi simţit acolo ca spectator?
La Waha, unde am fost şi în calitate de artist. A fost bine organizat, dar au pus scenele prea departe una de alta. Nu-mi ardea să trec o pădure ca să ajung la altă scenă. Şi bufetele cu mici şi grătare  erau la fel de departe.

Şi v-aţi simţit bine acolo?
Da, mi-a plăcut festivalul. La scena unde puneam eu muzica au venit oamenii cu 15 minute înainte să înceapă, dar au umplut spaţiul. Cel mai mult m-a marcat un englez care spunea „Rodion fucks music!” iar şi iar. Şi o spunea la modul cel mai pozitiv şi neinjurios posibil. M-a mişcat, că putea să spună „very nice”, dar era prea exaltat pentru asta. Pentru oameni ca el merg la festivaluri.

Ce le recomandaţi tinerilor care merg la festivaluri?
Să verifice buletinul meteo, că vă daţi seama cum se strică orice festival pe ploaie. În general organizatorii ar trebui să amenajeze nişte prelate pe lângă scene pentru astfel de urgenţe.

VICE: Oamenii îşi imaginează că tu ca PR manager eşti prea ocupat să te distrezi şi la eveniment în sine. Dar mă gândeam că poate lucrurile stau altfel.
Andi Vanca: Păi să ştii că nu prea. Chiar sunt ocupat tot festivalul cu organizarea şi nu apuc să văd nimic.

Păi şi nu te distrezi chiar deloc la festival?
Noi avem o regulă că ar fi aiurea ca tu ca organizator să fii beat p-acolo, să nu poţi să te controlezi. Cum ar fi să fiu varză şi să vină cineva să ceară un interviu. N-ar fi ok.

Şi n-ai mai rămas niciodată după program la party?
De obicei, mai rămân noaptea.  Pe la vreo trei-patru mai dau o tură pe la scenă, pe la main stage. Dar nu stau mult. După aia mă duc, mă culc şi de la zece o iau de la capăt. De exemplu anul ăsta, am stat pentru main act, dar anul trecut n-am prins nimic.

Noi toţi ne imaginăm că voi sunteţi într-o petrecere constantă în backstage. Acolo nu te distrezi?
Ha ha, da uite, nu m-am gândit.E  şi asta o chestie, că pot intra în backstage să dau shoturi cu vedetele, dar cum nu prea beau cât sunt acolo, nu merge.

Un alt lucru care mă gândesc că e distractiv e că tu petreci cu starurile. Te-ai împrietenit vreodată cu vreunul?
Dar m-am împritenit super bine cu Barry Ashworth de la Dub Pistols. Am mers în prima seară în backstage, ne-am zis un „ce mai faci?” şi ştiu că era în faţa scenei şi eram cu el, cu prietenă-mea şi-şi făcea poze cu toată lumea. După aia se ducea în backstage, lua de băut şi le dădea la gagicile care dansau în faţă. Mă tot lua în braţe şi-mi zicea „Man, you’re living the dream, man! Look how cool your life is.” Barry de departe e cel mai tare.

Nu te epuizează festivalul?
După festival mă simt super obosit, dar cumva împlinit, că-mi zic „Mă, uite ce chestie faină mi-a ieşit, şi abia aştept să înceapă iar”. Nu e o oboseală d-aia naşpa în care zici „nu mai pot”, eu mă simt super-productiv de la ea. E foarte ciudat sentimentul.

VICE: Mergi la multe festivaluri Matei?
Matei: Păi am fost la Verde Stop. Şi la Bestfest. Şi nu mai ţin minte celelalte.

Şi ce faci de obicei la ele?
Păi ce să fac, ascult muzica.

Dansezi, te zbengui?
Nu, eu mă duc doar să ascult muzica, că-mi place.  Stau acolo, mă relax şi o ascult.

Ai văzut oameni îmbrăcaţi ciudat sau care se poartă ciudat pe acolo?
Da, pe scenă.

Şi în public?
Şi în public, dar e normal, că acolo vin oamenii să se joace.

Ce bei şi ce mănânci pe la festivaluri? Doar nu bere?
Nu, beau limonadă. La Verde Stop mi-a venit ideea să fac limonadă. Şi am luat lămâi de la bar şi am vândut ce-am făcut pe un jeton. Şi din două jetoane am putut să-mi cumpăr o prăjitură. Şi-am ţinut-o tot aşa până când au început să cânte Electric Brothers.

La Bestfest cum a fost?
Obositor. Tatăl meu mi-a întins un tricou, m-am aşezat cu fundul pe el şi am ascultat muzică. Am vrut nişter popcorn. Mama mea mi-a recomandat popcorn cu caramel, dar eu mi-am luat d-ăla normal.

Care e cel mai greu lucru la festivaluri?
Că ţin până târziu şi cam oboseşti.  Dar nici n-am adormit vreodată, că mergeam mereu la muzică bumpţi-bumpţi.

Şi ţie nu-ţi place muzica bumpţi-bumpţi?
Ba da, dar mie îmi place rockul cel mai mult.

Foto de umplutură pentru anonim via

VICE: Cum e la festivaluri după ce nu mai consumi nimic?
E o schimbare totală. După ce înaintete duceai ca participant, acum te duci ca observator. Poate să fie distractiv să te retragi ca observator, dar să n-o faci prea tare că începi să-i judeci pe toți aiurea. Ajungi să crezi că toată lumea e de rahat. Trebuie să ajungi la o limită dintre observație și integrare.

De ce a trebuit să te laşi?
De la o problemă medicală, aşa cum se lasă toată lumea. Mă rog, eu am crash-uit de la altcceva, nişte probleme genetice, dar lucrurile pe care le luam nu făceau bine la problemele mele.

Şi ce te ajută să te simţi bine, să te integrezi în atmosferă?
Totul contează. Să fie vremea bună, pentru că, dacă ești treaz, nu te mai poți distra pe ploaie. Şi muzica, pentru că atunci când erai sub influența  oricărei substanţe puteai să treci peste ea, chit că era proastă.

Cu oamenii cum comunici?
Trebuie să vii de la începutul serii, să stai cu ei și treptat să te integrezi și abia atunci poți să socializezi cu ei şi când sunt luaţi. La final chiar nu prea mai ai cu cine să vorbeşti, dar e destul de comic să vezi oamenii sparți care nu mai sunt deloc coerenți.

M-am lăsat și eu trei luni de băut complet și mi se păreau toți prietenii plictisitori. Tu cum ai trecut peste asta?
Da, pentru că te-ai lăsat deodată și ești pus într-o situație diferită. Nu știi cum să te comporți. Toți ceilalți se gândesc că trebuie să fii ca ei. Nu conștientizează că e cineva treaz între ei și e ciudat. Dar eu am și un avantaj cumva, că atunci când eram mic nu prea beam, că erau părinții acasă, și învățasem să mimez că-s beat, că până la urmă noi consumăm substanțe doar ca să ne diminuăm inhibițiile. Totul e un joc cu alţii și cu mintea ta. Să te convingi să renunţi la inhibiţii.

Cum faci față când vine cineva să-ți ofere chestii?
Când vine cineva să-ți dea apă, primul lucru îl întrebi dacă are ceva în ea. Și apoi se uită ciudat la tine și-ți zice „Şi ce dacă e ceva în ea?” Oricum oamenii se uită dubios la tine, ca şi cum eşti un gabor în civil sau ceva, că nici nu fumezi, nici nu bei.

E greu?
E ciudat, mai ales că mi-e dor de  speed. Că aşa de verde mai simţi de la alţii şi-ţi aminteşti. Dar la speed nu poţi nici să-l miroşi, că după aia te reapuci.  Şi e naşpa că prietena mea consumă în continuare şi am mereu la mine pentru ea.  N-am crezu c-o să rezist, dar merge.

Cum a fost la ultimul festival la care ai mers?
A fost foarte bine, nu mă aşteptam să rezist atât de mult, până în ultima zi. Dar na, am rezistat eu pe droguri, d-apoi treaz. E ciudat că nu mai ţin minte cum se numea festivalul? Ha ha!

Cum e a doua zi dimineaţa?
Mult mai bine. Sunt singurul treaz din camping şi încep toţi să mă roage să le aduc chestii. Uneori e enervant, dar trebuie să ajuţi. La fel e şi cu şofatul, c-am devenit ăla care conduce pe toată lumea. Dar na, e normal să laşi prietenii să abuzeze de tine că abuzezi şi tu de ei cu altele.

Citește mai multe despre festivaluri:

Am cunoscut fauna libertății la Sziget 2014

Cum să eviți să te caci la un festival

Sexul la festivaluri nu e doar dezgustător, e de căcat