Cele mai tari înjurături în română și din alte țări din Europa

Oricâte ore din viață ai petrece la yoga și meditație, uneori singurul lucru care îți ia o piatră de pe inimă într-o situație dificilă e o înjurătură zdravănă – zisă din toată inima, să ajungă până-n cer la Dumnezeu.

Când îți izbești degetul mic de la picior de un dulap sau când îți prinzi prepuțul în fermoarul blugilor sau când ești în trafic, singura soluție e să înjuri zdravăn. Dacă e posibil, vei vrea să dai vina pe alții pentru ghinionul tău, dar un pumn în fața dușmanului nu ajută la nimic. În schimb, o insultă bine plasată poate răni mult mai tare.

Toate ființele umane au înjurăturile în sânge, dar felul în care înjurăm diferă mult de la o țară la alta. Am întrebat toate redacțiile VICE europene despre cum se înjură lumea în țara fiecăreia.

Înjurăturile românești au o cultură aparte și e construită pe trei piloni de rezistență: sexul oral, mamele și Isus Cristos. Cea mai comună înjurătură în România e „muie", care e un îndemn la supt pula.

Mai folosim și expresia „pula mea", pentru a accentua diverse lucruri în conversații normale, cum folosesc polonezii „kurva" (târfă).

Cea mai creativă înjurătură în română e „să mă fut în mă-ta". Nu e de mirare că statisticile PornHub din România au descoperit că unul dintre cele mai căutate cuvinte de pe site e „mamă".

Cele mai controversate înjurături românești se concentrează pe religie. Deși 81 de procente dintre români se consideră creștini-ortodocși, majoritatea oamenilor de aici folosesc înjurătura: „Futu-ți Cristoșii și Dumnezeii mă-tii". Da, la plural.

— Mihai Popescu

Unul dintre cele mai fascinante lucruri la înjurăturile italiene e că vocabularul e atât de bogat încât poți avea o conversație complexă cu cineva folosind doar cuvinte ofensatoare.

Insultele și înjurăturile italiene se folosesc pentru înlocuirea interjecțiilor sau a unor propoziții întregi și acoperă o gamă largă de emoții: „cazzo" sau „minchia" (pulă), „merda" (căcat) sau „figa" (pizdă) pot exprima orice, de la dezamăgire și surpriză până la satisfacție extremă.

Dar dacă vrei să insulți din toată inima, marea majoritate a înjurăturilor vizează membrii familiei: „figlio de putana" (fiu de curvă) sau „mortacci tua" (un fel de „morții tăi").

Italienilor le mai place să înjure și de Dumnezeu, de Fecioara Maria sau de Cristos. De obicei, asociază aceste nume sfinte cu orice cuvânt ofensator sau cu un nume de animal.

Spre deosebire de alte forme de înjurături italiene, aceste înjurături blasfemiatoare sunt, de obicei, complexe și foarte lungi.

Dar cea mai bună înjurătură în limba italiană vine din centrul Italiei și sună așa: „ Li mortacci tua, de tuo nonno, de tua madre e dei 3/4 daa palazzina tua", ceea ce s-ar traduce ca „Futu-ți morții tăi și-ai bunicilor tăi și-ai mă-tii și la trei sferturi din vecinii tăi din bloc!"

— Alice Rossi

Cea mai mare bogăție a Serbiei sunt înjurăturile. Renumitul lingvist sârb Vuk Karadzic, care a reformat limba sârbă și a scris primul dicționar și primul Nou Testament din limba lui, a fost și primul care a colecționat toate înjurăturile poporului sârb.

Cei mai înjurați sunt oamenii cei mai apropiați nouă: familia, în special mamele. „Jebem ti mater" sau „O fut pe mă-ta" e regina înjurăturilor. Toate celelalte derivă din asta.

În general, multe dintre înjurăturile noastre se leagă de vagin: „Pizda ti materina", de exemplu, înseamnă „o fut pe mă-ta în pizdă".

Alte variațiuni pe aceeași temă includ „îți fut copilul în sânge în găoază" sau „s-o fută câinii pe mă-ta în pizdă". Dacă vrei să insulți bărbăția cuiva, poți folosi insulte homofobe, de genul: „Să dea Domnu' să te scârbești de pizde și să-ți placă doar pula". Mai ai și opțiunea să-i zici cuiva „țâță împuțită".

Dar dacă vrei să faci o treabă ca lumea, trebuie să-i înjuri cuiva tot arborele genealogic. Poți folosi „Futu-ți toți morții familiei și toți strămoșii și pe copiii lor". Tot în acest sens, mai folosim și „futu-ți sângele, sămânța și nația" sau „îi fut pe toți ăia de-o să stea lângă sicriu la înmormântarea ta".

Mai politicoase, dar la fel de eficiente sunt „mă cac în gura ta" sau „căca-m-aș în cârca ta". Și cea mai imbecilă înjurătură din limba noastră este: „Futu-ți pula-n pizdă!" Mai multe generații de experți au încercat să afle cum se poate face asta, dar n-au găsit răspunsul.

— Magda Janjic

Înjurăturile franțuzești de azi sunt penibile în comparație cu cele pe care le foloseam în Evul Mediu.

Din perioada respectivă și până în secolul XVIII, toți, de la țărani la aristocrați, își jigneau dușmanii folosind cuvântul „gourgandine" (prostituată) sau „sacrebleu", care e greu de tradus: e o interjecție gen „băga-mi-aș".

Erau vremuri mai palpitante, când francezii urlau unii la alții „Jean-foutre", ceea ce înseamnă un fel de „nenorocitule", dar ceva mai intraductibil.

Francezii de azi sunt mai puțin creativi cu înjurăturile: folosesc doar insulte homofobe precum „PD", „fiotte", „tarlouze" sau chestii mai generale precum „connard" (dobitoc), „pute" (curvă) sau „salope" (zdreanță). Din fericire, francezii mai folosesc azi și expresii mai elocvente precum „du-te și dă-ți o labă".

— Julie Le Baron

Spre deosebire de majoritatea țărilor est și sud-europene, insultarea mamelor nu e mare chestie pentru olandezi. Noi preferăm o abordare mai directă și îi urăm inamicului să-l lovească o ploaie de boli mortale.

Foarte populare sunt înjurăturile care conțin cuvintele: holeră, ciumă, tifos, tuberculoză sau pojar.

Mai recent, cea mai răspândită înjurătură e „kanker" (cancer), deși e și cea mai controversată, deoarece cancerul e una dintre cele mai mari probleme ale lumii la ora actuală. E o înjurătură foarte flexibilă și poate fi folosită, de exemplu, când te-ai încuiat pe din afară: „kanker!"

Poate fi combinat și cu alte cuvinte: „kankerlul" (pulărău canceros) sau „kankerhoer" (târfă canceroasă).

Aceste boli pot fi folosite și pentru lucruri pozitive sau obișnuite. De exemplu, dacă e aglomerat la sala de forță, zici că e „teringdruk" (aglomerat ca la tuberculoși). Sau, dacă te-ai simțit bine cu cineva, poți să-i aici că a fost „kankergezellig" (bine cancer!).

— Twan Stoffels

În Austria, când ne enervează ceva, spunem „hure!", care înseamnă, tradus mot-a-mot, curvă, dar e folosit în loc de futu-i.

O categorie importantă de înjurături sunt cele despre părțile corpului. Uneori zicem despre cineva că e „beidl" – care înseamnă scrot, dar e sinonim și cu „pulă" – și, la fel ca multe alte națiuni ale lumii, folosim și „cur" sau „găoază" ca să descriem un om de căcat.

Mulți austrieci numesc o persoană nesuferită, pe care n-o plac, „schwuchtel" sau „mongo" – insulte pentru persoane gay, respectiv handicapate mintal. Dar aceste cuvinte pot fi folosite și pentru obiecte sau animale, pentru că austriecii sunt de părere că și obiectele pot fi gay sau handicapate.

Evident, austriecii sunt groaznici și trebuie să fie și ei înjurați la rândul lor. Când vrei să înjuri un austriac, zi-i „Geh scheißen!" (Du-te și te cacă).

— Markus Lust

Toate blestemele daneze grave îți urează să fii mâncat de lucruri înfricoșătoare: să te mănânce cancerul, să te mănânce Satana. Să zicem că un tip dă peste tine și te face să scapi din mână cartea de povești de H.C. Andersen. La faza asta, îi zici: „satanedme!" (Mânca-te-ar dracu'!)

Mai avem și un fel de traduceri ale unor înjurături englezești, așa cum au apărut, la un moment dat, în subtitrările filmelor. Printre acestea se numără perle precum „skidespræller" (învârtitor în căcat), „kors i røven" („băga-ți-aș crucea-n cur") sau „røvbanan" (cur-banană).

Dacă citești acest articol, te rog să ne trimiți și nouă înjurături mai bune, ne-am săturat de porcăriile astea fără sens. Mulțumim.

Grecia și înjurăturile merg mână-n mână. Unul dintre cele mai folosite cuvinte din limba greacă e „malakas", care înseamnă „găoază", dar poate fi folosit și în loc de „prieten", „frate" sau „coaie". O expresie mai puțin prietenoasă e „căca-m-aș pe mormântul tău". Nu trebuie folosită cu prea mare lejeritate, pentru că de obicei grecii sar la bătaie când o aud.

O altă înjurătură auzită frecvent e „lăsa-ți-ai toți banii la doctori", pe care o poți folosi când vezi într-un magazin ceva mișto, dar foarte scump. Practic, îi transmiți vânzătorului să-și cheltuie pe doctori tot profitul obținut de la alți clienți. Mai e o expresie, „na se pane tesseris", care face referire la cei patru oameni care îți transportă sicriul și care, practic, înseamnă „mori!".

Și, nu în ultimul rând, prin anii '80 și '90, grecii își urau unii altora „să-ți ardă aparatul video". N-ai idee ce scumpe erau aparatele alea pe vremuri.

— Pavlos Toubekis

Deși toată lumea se așteaptă ca germana să aibă înjurături îngrozitoare, după cât de dificilă și enervantă e, de fapt înjurăturile noastre sunt relativ plictisitoare.

Sunt înjurături de copii stângaci și proști, care n-au habar să înjure zdravăn. De exemplu, „Dumme Kuh" („vacă proastă") sau „Pissnelke" (un cuvânt care înseamnă păpădie și, în același timp, o fată pudică și plictisitoare) sau „Flachzange" (care înseamnă și clești, și idiot).

În comparație cu alte țări, Germania se concentrează mai mult pe materia fecală și cururi decât pe acte sexuale. Primul cuvânt pe care îl învață un străin în Germania e „Scheiße" (căcat). „Arschloch" (găoază) e și el destul de popular.

Cele mai tari înjurături și-au găsit drum în limba noastră prin muzica rap germană. Rapperii au început cu futaiurile de mame, cu cuvinte precum „Huernsohn" (fiu de curvă) și „Ich ficke deine Mutter" (o fut pe mă-ta).

— Barbara Dabrowska

Spania a fost o țară foarte religioasă încă din ziua în care s-a născut Isus. De asta, în toate înjurăturile noastre îi scuipăm în ochi pe Dumnezeu, pe Isus, pe Ferioara Maria și pe tot anturajul lor. Această veche tradiție spaniolă a început să se cumințească, dar încă mai auzi bătrâni strigând pe stradă: „Mă cac pe mă-sa lu' Isus, pe Ta-su și pe toți sfinții!" Îmi amintesc că într-o zi s-a supărat bunică-miu rău de tot pe cineva și a zis: „Mă cac în inima lui!" M-am cutremurat.

Așadar, dacă vrei să insulți ca lumea pe cineva în limba spaniolă, trebuie să te caci pe el sau pe sfinții după care a fost botezat.

— Juanjo Villalba