​Angajații ăștia mi-au spus cum supraviețuiesc de la un salariu la altul

E ziua dinainte de salariu și e cea mai lungă zi din lună. De când ai primit ultimul salariu, ai cheltuit toți banii pe facturi și cheltuieli zilnice încă din prima jumătate a lunii. Dacă ți-ar întârzia salariul cu câteva zile, n-ai mai ști cum s-o scoți la capăt.

Așa arată viața cuiva care trăiește cu greu de la un salariu la altul, iar chestia asta e o realitate pentru mult mai mulți oameni decât crezi.

Conform unui sondaj Canadian Payroll Association (CPA), aproape jumătate dintre canadieni abia o duc de pe o lună pe alta. Descoperirile sondajului au arătat că unul din zece canadieni cheltuiesc aproape tot salariul imediat ce l-au primit.

Deși sunt niște cifre mari, nu sunt chiar așa de suprinzătoare. Când au de plătit chirie și facturi și trebuie să mai și mănânce, majoritatea oamenilor rămân cu foarte puțini bani pentru alte cheltuieli sau pentru timpul liber.

Și nu e vorba doar de studenți. Dar din cauză că nimeni nu prea vorbește despre bani, rămânem cu impresia că oricine are un job stabil trăiește confortabil și pune bani deoparte pentru pensie. Presupunem că persoanele care nu par să facă eforturi sunt stabile din punct de vedere financiar.

Dar cum jumătate din țara în care locuiesc, Canada, trăiește la limită cu banii, am vorbit cu câțiva canadieni care au fost dispuși să-mi spună cum se descurcă să supraviețuiască până în ziua următorului salariu.

Alicia, angajata unui ONG pentru persoanele cu tulburări mintale

„În viața de zi cu zi sunt foarte anxioasă din cauza banilor. Dacă m-aș trezi pe cap cu o cheltuială mare neprevăzută, aș fi pierdută. Nu mi-aș permite o călătorie neașteptată, de exemplu, așa cum și-ar permite-o persoanele care au un salariu decent.

Lucrez în ONG-uri care ajută persoanele cu tulburări mintale. Mulți ONG-iști se descurcă foarte greu cu banii pentru că organizațiile lor nu primesc prea multe finanțări. Se presupune adesea că nu trebuie să comentezi dacă faci ce-ți place.

Pentru mine e ciudat pentru că am fost invitată să vorbesc la TED, am vorbit pentru ONU, am scris o carte – oricine din exterior ar zice că am o viață de succes, dar eu tot trebuie să le dovedesc oamenilor în continuare că merit să primesc măcar proiecte part-time.

Cele mai mari cheltuieli sunt pe mâncare, medicamente și sănătate. Locuiesc cu partenerul meu și el câștigă mult mai bine decât mine, așa că încerc să contribui și eu pe cât pot la cheltuielile casei. Abia îmi mai rămâne să plătesc telefonul.

Acum mă simt blocată. Simt că de când am terminat universitatea, bat pasul pe loc. Îmi place ce fac, dar n-am progresat deloc în rest. Locuiesc într-un apartament care seamănă cu cel în care stăteam când eram studentă. Dacă n-aș sta așa de prost cu banii, aș putea refuza proiecte care mi se par prost plătite.

Mulți oameni vin să-mi ceară consiliere gratis, chiar dacă e vorba de un proiect foarte scump. Dar mă tem să îi refuz, de teamă că-mi voi compromite colaborările viitoare cu ei. Dacă ai mai multă stabilitate financiară, nu ești nevoit să accepți astfel de lucruri. "

Ana, doică

„M-am mutat din Toronto în Ecuador în 2008 și am lucrat ca doică. Am avut un job minunat timp de cinci ani și jumătate, dar n-am mai putut lucra acolo pentru că am rămas însărcinată. Așa că m-am întors în Ecuador și m-am căsătorit cu soțul meu și apoi am supraviețuit aici în Toronto din ajutorul guvernamental de maternitate.

Mă simt mereu presată de faptul că n-o să pot plăti chiria și mâncarea, mai ales că trebuie să-mi rămână bani și pentru fata mea. Trebuie să iau cupoane ca să-i iau mâncare de bebeluși, tot cupoane pentru scutece, mai intru pe Facebook pe grupuri ca Free cycle, unde oamenii oferă lucruri de care nu au nevoie. Dar e obositor să trăiești așa.

În februarie, am plătit o sponsorizare partenerială ca soțul meu să poată veni aici. Dar va dura ceva până rezolvăm cu actele.

Uneori mă simt la capătul puterilor. Dacă lucrurile nu se mișcă repede, o să mă mut înapoi, pentru că viața e foarte scumpă aici. Dar acolo nu am asigurare medicală ca aici. În același timp, e groaznic faptul că soțul meu n-a apucat să-și cunoască fiica.

Fata mea îmi face viața mai senină. E un bebeluș cuminte și fericit și doarme toată noaptea. Îmi face viața să pară mai ușoară, dar știu că realitatea nu e atât de ușoară. "

Brody, barman

„Tocmai am absolvit, în luna mai, facultatea de muzică, teatru și performance. Acum lucrez într-o cafenea. Mi-aș dori să produc spectacole artistice, dar e o dorință nerealistă, pentru că aș avea nevoie de fonduri prea mari.

După absolvire, am știut că va trebui să-mi găsesc ceva repede ca să pot plăti facturile și să am ce mânca. Am venit în Toronto pentru că în orașele mici nu-ți găsești de lucru ca actor. Părinții au fost foarte drăguți și mi-au plătit chiria pe vară. În primele luni am fost ok, dar până la urmă a trebuit să-mi iau jobul de barman ca să-mi pot plăti singur facturile.

E dificil. Realizez că abia mă descurc de pe o lună pe alta, dar încerc să nu-mi fac griji prea mari. Tocmai am luat banii vineri și de obicei îi cheltui într-o săptămână. Spăl hainele la mașină doar o dată la două săptămâni. Când rămân fără bani, merg la McDonald's și-mi iau un hamburger cu patru dolari în loc să cheltui optzeci de dolari pe alimente.

Nu cumpăr nimic nou, totul doar second-hand, de la haine, la mobilă și la electronice.

Am datorii de patruzeci de mii de dolari pentru facultate și o datorie pe cardul de credit. Visez la un viitor în care să nu fiu nevoit să dau o mie de dolari pe lună doar ca să exist, dar mă tem că e nerealist visul meu deocamdată.

Dacă aș fi foarte cumpătat și aș mânca aceleași lucruri în fiecare zi, aș avea grijă cu orice cheltuială în plus, poate aș reuși să fac față mai bine situației financiare. Aș putea găti mereu, ca să nu mai mănânc niciodată în oraș. Dar și stilul ăsta de viață e nerealist. Nimeni nu vrea o astfel de viață. "

Urmărește-o pe Ebony pe Twitter.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre joburi pe VICE:
La ce să te aștepți când te bagi la un job de vară, în România
De ce o să fie oribil primul tău loc de muncă în corporație din România
Crezi că ai un job de căcat? Să vezi cum e într-un depozit Amazon