©2014 VICE Media LLC

    The VICE Channels

      De ce au renii nasul roşu?

      December 21, 2012

      De Derek Mead

      Uite ceva care-ţi va spulbera toate preconcepţiile: Rudolf nu e singurul ren cu nasul roşu. Conform unor cercetări publicate zilele astea se pare că nasurile renilor sunt mai roşii decât a altor mamifere pentru că sunt extrem de vascularizate şi pline de sânge.

      Foto: Kia Krarup Hansen. Ren cu nasul roşu.

      Lucrarea publicată pe BMJ.compentru ediţia anuală de Crăciun a jurnalului ştiinţific compară vasele nazale ale oamenilor (dintre care unul a folosit cocaină pentru acest studiu) şi ale renilor. Titlul „De ce nasul lui Rudolf e roşu: studiu obversaţional,” e rezultatul unei echipe de cercetători olandezi care voiau să afle dacă nasul lui Rudolf nu avea de fapt un rost din punct de vedere al evoluţiei speciei.

      Nasul este incredibil de important pentru încălzirea, umezirea şi filtrarea aerului, mai ales în zonele reci, dar autorii arată că există puţine cercetări care să fi explorat microcirculaţia sângelui din capilarele nasurilor de mamifere. Astfel cercetătorii îşi pun problema dacă mediul ar putea fi responsabil pentru nasurile roşii ale renilor, vascularizarea ajutând nasul să ajute la menţinerea temperaturii creierului.

      Şi cu asta ajungem la bătrânul Rudolf. Autorii cred că nasul  lui Rudolf e necesar pentru a lupta contra condiţiilor extreme ale vremii pe care le îndură atunci când zboară în mijlocul iernii şi nu doar ca un far pentru sania lui Moş Crăciun. Ei au ajuns la concluzia următoare:

      Pe baza rolului central pe care microcirculaţia nazală o are în regularizarea creierului renilor şi pe baza aprecierii noastre a acestui rol în cazul renilor zburători, care se confruntă cu temperaturi extreme în timp ce depun efortul de a trage o sanie, am ajuns la ipoteza că faimosul nas roşu al renului Rudolf, are originea în anatomia bogat vascularizată plină de capilare.

      Pentru a compara circulaţia din nasurile mai multor specii, cercetătorii au recrutat cinci cobai umani de la Centrul Medical Academic al Universităţii din Amsterdam, unde şi lucrează majoritatea şi şi-au îndesat un microscop video în nasuri pentru a cartografia vasele sanguine. De asemenea ei au testat reactivitatea vasculară (cât de mult se schimbă vasele de sânge) prin „aplicări locale” a 100 de miligrame de cocaină, o substanţă cunoscută pentru efectul ei de îngustare a vaselor din ureche, nas şi gât, pe interiorul nasului unuia dintre subiecţi.

      Conform studiului cocaina vă face vasele de sânge să dispară.

      Apoi echipa a anesteziat o pereche de reni maturi şi a făcut un test asemănător cu microscopul, apoi au pus renul pe banda de alergat ca să se încălzească şi le-au înregistrat pulsul şi temperatura cu un scanner termal:

      În figura A apare un ren cu nasul roşu pe banda de alergat (ne e decapitat, banda aia neagră e un ham), iar în figura B e un screenshot cu microvasele din videoul flăcut cu microscopul. Ambele imagini provin din studiu.

      Concluziile? Păi au dovedit că cercetătorii olandezi trag cocaină şi le place să pună reni pe benzi de alergat, dar şi că animalele astea au nişte nasuri mai bine vasularizate ca ale oamenilor, ceea ce e o consecinţă a climatului rece. În afară de demonstraţia că microscopurile video sunt mişto, ei au găsit şi nişte glande atât îm mucoasa nazală a oamenilor, cât şi în cea a renilor, care ar secreta mucozităţile. (Densitatea unor astfel de grande era mai mare la ren, decât la om, pentru a umezi aerul rece şi uscat).

      Toate astea au dus la una dintre cele mai amuzante şi mai scurte concluzii pe care le-am citit în vreun studiu vreodată:

      Utilizând instrumente microscopuri video folosite în domeniul medical pentru a filma microcirculaţia am reuşit să elucidăm unul dintre cele mai vechi mistere ale lumii. Nasul lui Rudolf e roşu pentru că primeşte un aport imens de celule roşii, are o microcirculaţie foarte puternică şi e anatomic şi fiziologic adaptat pentru ca renul să-şi îndeplinească îndatoririle primite de la Moş Crăciun.

      Îi mulţumim Moşului pentru ajutorul lui constant. A fost la fel de interesat ca noi să elucideze misterul amicului său.

      Sunt primul care spune că asta pare una dintre acele cercetări care vor să ajungă virale (hei, le-a mers!) şi nu au treabă cu ştiinţa reală. Şi că, atunci când apare un comunicat de presă senzaţionalist care îţi poate da peste cap toată cercetarea, e de căcat. Dar în cazul acesta e un raport destul de interesant. Felicitări autorilor care nu s-au prefăcut că lucrarea lor ar fi mai mult decât o distracţie pe seama unei legende. E de respectat atitudinea asta, mai ales că mulţi savanţi reali aşa şi-au început carierele. Deci da, eşantioanele sunt foarte mici şi e foarte uşor să devii cinic în legătură cu partea cu Rudolf, dar na, e mişto să vezi ce fac savanţii de sărbători.

      @derektmead

      Traducerea: Mihai Popescu

      -

      Teme: Rudolf, reni, mos craciun, craciun, sarbatori, studiu, anatomie

      Comentarii