​De ce își desenează bărbații penisurile pe unde apucă

Din cele mai vechi timpuri, bărbaților le-a plăcut să deseneze penisuri pe tot ce le-a ieșit în cale. De ce? Am încercat să rezolvăm acest mister etern.

Ca femeie, nu știu cum să-mi clasific relația cu un penis desenat. La nivel de subconștient, conturul unui falus mi se pare amuzant pentru că îl văd ca pe un simbol al dorinței de afirmare a masculinității.

Nimic nu rezumă mai bine această confuzie ca momentul în care am dat bani pe un desen cu o scenă în care mai multe penisuri antropomorfizate beau bere împreună. Totul s-a întâmplat foarte repede; mergeam pe bulevardul Bedford când am fost oprită de un vânzător ambulant, care mi-a împins în fața ochilor desenele lui înrămate cu puli. Mi-a zis că trebuia să se întoarcă acasă în Africa în ziua următoarea și că trebuia să vândă cât mai multe desene azi. „Dai douăzeci?" m-a întrebat, fluturându-mi pulile prin față. Cumva dezorientată de tonul lui și oarecum impresionată de talentul lui de afacerist, am căutat în buzunar și am găsit o bancnotă de zece dolari. Mi-a acceptat contraoferta și eu i-am acceptat desenul cu organe genitale, pe care l-am aruncat la gunoi mai târziu, după ce iubitul meu n-a fost de acord să-l punem pe perete la noi acasă, printre lucrările artistice veritabile.

Lăsând la o parte părerea mea personală, pula, ca formă de artă, e cu siguranță mai puțin agresivă decât un avans sexual; general vorbind, pozele cu puli sunt de obicei disprețuite, dar desenele cu puli sunt tolerate și chiar lăudate. Separate de restul corpului, pulile își pierd erotismul. Plus că apar mereu peste tot. Bărbații desenează penisuri de la începutul timpurilor, în caiete, pe mașini, pe ziduri, pe lacuri acoperite de zăpadă. De ce oare?

Dacă întrebi un psihanalist, o să-ți spună sigur că e o chestie freudiană. „În termeni psihanalitici, toată lumea are o teamă inerentă de castrare, e o teamă de bază", mi-a zis prin e-mail dr. Vanessa Sinclair când i-am pus această întrebare. „Exemplul clasic dat de Freud e că băiețelul vede că mama lui nu are penis și asta îl traumatizează. Apoi se teme că și el poate păți același lucru – nu doar că și-ar putea pierde penisul, dar și că ar putea fi expus și toată lumea ar vede că nu mai are penis. Asta îl face să se simtă vulnerabil. Nu are falusul – poate nu l-a avut niciodată – și acum toată lumea știe asta."

A continuat: „Dacă te gândești la falus în sensul metaforic, și nu la propriu, îți dai seama că e vorba despre putere, despre cine deține puterea. Toată lumea vrea asta. Realitatea e că n-o deține nimeni. Nimeni nu e deținătorul absolut al puterii. Cineva are puterea doar când alții cred că o are și îi oferă dreptul să și-o exercite. Atâta timp cât nu ești expus total, poți să-i faci pe oameni să creadă că o ai. Dar există o limită la treaba asta. Așadar, oamenii care desenează penisuri încontinuu vor să transmită că ei dețin puterea. Că au falus. Că nu sunt vulnerabili. E aceeași situație ca atunci când bărbații mai în vârstă își cumpără o mașină sport sau o motocicletă când ajung la vârsta a doua și se simt mai slăbiți, fizic și psihic."

Deși nu oferă cine știe ce revelații, teoria s-a dovedit a fi adevărată când le-am pus întrebarea bărbaților. Cred că cea mai interesantă a fost conversația pe care am avut-o cu tipii anonimi care au înființat Penised, o companie care transformă logo-ul altor companii într-un penis. Dar, deși compania a început să folosească penisurile ca metodă prin care anumite afaceri își insultă concurența, fondatorii mi-au zis că au început să primească cereri de la „multe companii care ne cer să le transformăm logo-ul într-un penis pentru că serviciul pe care îl oferim a ajuns viral."

Ai citit bine, sunt companii care doresc cu ardoare să le fie transformat logo-ul într-un penis. Asta înseamnă încercarea de afirmare a puterii la nivel de corporație.

Michael Yardley, 33 de ani, designer și desenator de penisuri din Florida, mi-a zis că, pur și simplu, îi place să le deseneze. „Îmi place, în special, să desenez penisuri necircumcise exagerate, care seamănă cu niște cartofi dulci", mi-a scris într-un e-mail și a adăugat că se va opri din desenat puli doar dacă treaba asta o să vindece cancerul.

„Desenam o grămadă de puli pe la începutul anilor 2000, dar apoi a apărut filmul Superbad care a avut o scenă despre desenatul de puli și chestia asta mi-a stricat cheful să mai desenez multă vreme. Dar între timp filmul s-a demodat și eu m-am reapucat de treabă."

Yardley are teoria că băieții desenează puli în tinerețe ca să-și documenteze și să-și înțeleagă schimbările din corp. „Desenezi pulile din experiența pe care o ai cu propria ta pulă, așa că dacă cineva te întreabă: « Îhhh, de ce are capul ăla nasol?"», înseamnă că ai o pulă ciudată și trebuie să mergi la doctor. "

Dar probabil cea mai bună explicație e că nu există nicio explicație pentru pasiunea spontană pe care o simt bărbații pentru desenele cu puli. La urma urmei, tot sensul vieții e un mister.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre penisuri pe VICE:
Nu vă mai îndesaţi chestii în penis!
Viața de bucătar m-a ajutat să uit că am un penis minuscul
Cum arată un penis frumos, conform ştiinţei