De ce nu se ocupă Germania de problema antisemitismului?

Cancelarul german Angela Merkel trebuie să se ocupe de chestia asta cât mai repede. Foto via World Economic Forum.

Am luat-o iar de la capăt.

La șaptezeci și șase de ani după teroarea sancționată de stat din perioada Kristallnacht, când sinagogile și afacerile evreiești au fost vandalizate, evreii din Germania se tem din nou pentru siguranța lor. În ultimele săptămâni, trei atacatori au aruncat cocktailuri Molotov prin ușa unei sinagogi din Wuppertal, după care au fugit. Iar în Frankfurt, protestatarii aveau pancarte pe care scria „Evreilor, sunteți niște bestii” și strigau la portavoce: „Israel, ucigaș de copii”. În Berlin, protestatarii la un marș anti-Israel cântau: „Evreule, evreule, porcule laș, ieși afară, cu mine să te bați!” Poliția n-a făcut nimic în această privință. Imamul din Berlin, Abu Bilal Ismail, l-a rugat pe Allah să-i distrugă pe „evreii zioniști, acești criminali, acești ucigași de profeți…Nu-i cruța pe niciunul”.

Germania nu e singura țară în care a crescut fenomenul de anti-semitism cu ocazia conflictului violent din Gaza. Sinagogile din Franța au fost atacate și magazinele evreiești jefuite. Dar pentru o țară în care declarațiile anti-semitice au fost pe bună dreptate tabu timp de mulți ani, acesta e un dezastru și mai mare – și nu doar în termeni de PR global.

Deci nu e de mirare că politicienii germani își exprimă „șocul” și „groaza” cu privire la fenomen. Ministrul german de Externe a scris într-un articol pentru ziarul Jüdische Allgemeine: „Din păcate, cunoaștem fenomenul recent anti-semitic, care se manifestă prin critica excesivă a Israelului, de foarte multă vreme. Totuși ce se întâmplă acum e șocant: oamenii strigă împotriva evreilor slogane de ură care ne zbârlesc părul de pe ceafă.”

Cancelarul german Angela Merkel a numit incidentele „un atac asupra libertății și toleranței și asupra democrației statului nostru”. Președintele Joachim Gauck a spus într-un discurs din luna iulie: „Vreau să fac apel la toți germanii și toate celelalte națiuni care trăiesc aici să ridice vocea când aud declarații anti-semitice în stradă. Nu vom accepta așa ceva.”

Într-un gest rar de solidaritate cu o minoritate marginalizată, până și BILD – cel mai citit tabloid din Germania – a publicat un articol pe prima pagină în care declara: „Să nu mai stârnim niciodată ură împotriva evreilor.” Asta arată cât de profund e înrădăcinată moștenirea Holocaustului în societatea germană. Când până și BILD ia poziție într-o astfel de situație, poți fi sigur că perspectiva e una populistă.

Asta e foarte bine și arată contrariul imaginii proiectate în majoritatea filmelor Warner Brothers, cum că germanii de azi ar fi naziști. Dar când politicienii coaliției aflate la conducere își exprimă uimirea, asta e pură ipocrizie. Nu e niciun secret că sentimentul antisemitic e puternic în societatea germană și mai mulți experți au indicat acest lucru timp de ani de zile.

Într-un sondaj UE recent pe care Agenția Drepturilor Fundamentale l-a dirijat cu 5900 de evrei europeni, 67 de procente dintre cei care locuiesc în Germania au spus că percep anti-semitismul ca pe o problemă „mare” sau „foarte mare”. Peste o treime din ei au spus că au asistat la o creștere a antisemitismului și că au fost hărțuiți pe motiv de anti-semitism în ultimii cinci ani. Asta înseamnă că Germania stă prost la acest capitol, pe locul trei, chiar după Ungaria și Belgia.

Un raport al experților întocmit în 2012 din partea parlamentului german a ajuns la concluzia că aproximativ o cincime din toți germanii au vederi anti-semitice. Și dacă extremiștii de dreapta sunt clar porniți împotriva evreilor, cum le șade bine tuturor extremiștilor dreptaci, experții sunt alarmați mai ales în privința perspectivelor anti-semitice din mijlocul societății. Cele pe care le găsești zi de zi, în curtea școlii, pe stadioane, la biserică sau la cină, în jurul mesei. Astea ar trebui să se îngrijoreze. La urma urmei, nu e de mirare că neo-naziștii susțin că evreii au prea multă influenț sau că sunt vinovați pentru propria persecuție. Dar dacă și profesorii de facultate își exprimă aceleași opinii în timp ce mănâncă piure la cină, acesta e un cu totul alt nivel de normalizare a problemei.

Pancarta cu „Evreilor, sunteți niște bestii”

Problema e că tocmai asta se întâmplă. Așa cum arată un studiu recent al Universității Tehnice din cadrul Centrului pentru Cercetare Anti-Semitică din Berlin, majoritatea celor care trimit mailuri pline de ură ambasadei israeliene din Berlin și Consiliului Central al Evreilor sunt germani educați din clasa mjlocie. Sunt profesori, avocați, preoți și studenți. Majoritatea nu s-au temut să-și dea numele și adresa – lucru care, spun cercetătorii, nu s-ar fi întâmplat acum 20 sau 30 de ani. Au simțit că nu e mare chestie să-și exprime aceste opinii.

Autorii raportului Bundestag au raportat aceste descoperiri în ianuarie 2012 și au avut și recomandări pentru rezolvarea problemei. Au spus că sunt necesare eforturi de prevenire coordonate în școli, cluburi sportive și alte organizații pentru tineret. Programele care sunt limitate la o perioadă de finanțare de trei ani ar trebui să fie mai sustenabile. Ar fi necesare și o serie de noi studii cu impact pe rețelele sociale, care să combată stereotipurile anti-semitice. Simpla relatare a evenimentelor din cel de-al doilea război mondial în școli nu e de ajuns. Parlamentul german a acceptat politicos raportul, câțiva politicieni au avut niște discursuri sforăitoare despre cum „ar trebui să facem ceva neapărat”, după care nu s-a mai întâmplat nimic.

Când raportul a fost dezbătut, în cele din urmă, reprezentantul Partidului Verde Volker Becka spus: „Mi-aș fi dorit ca guvernul să ne fi dat un răspuns clar, să ne spună când au de gând să implementeze sugestiile noastre. Aș fi vrut să ia măsuri mai repede.”

În 2013, Parlamentul german a aprobat o altă rezoluție – numită Lupta Anti-Semitism – prin care au cerut unei noi comisii de experți să ofere mai multe sugestii. Ceea ce e amuzant, pentru că răspunsurile erau chiar în fața lor. Dar nu costă nimic să aprobi o rezoluție și să te prefaci că-ți pasă.

Dieter Garumann, președintele Consiliului Central al Evreilor, nu s-a lăsat păcălit de asta. „Cine vrea să lupte serios împotriva anti-semitismului în Germania, va trebui să fie dispus să dea bani”, a spus el. Să aprobi rezoluții nu ajută la nimic.

Dacă membrii guvernului german își exprimă dezamăgirea în momentul de față, o fac pentru restul lumii și pentru că asta vrea să audă majoritatea germanilor. Dar declarațiile sunt doar la nivel de suprafață. Poate că anti-semitismul care a izbucnit în Germania cu ocazia conflictului din Gaza e șocant, dar a fost acolo dintotdeauna. Iar conducerea țării are de mult timp o listă cu recomandări în privința asta și nu face nimic.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește mai multe despre antisemitism

Protestele pro-Palestina din Paris au dat-o în atisemitism
Este colindul românesc antisemit?
Coloniștii evrei renegați