FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

De ce se sinucid atât de mulți romi?

Și de ce nu-i pasă nimănui de asta?
Jamie Clifton
London, GB

Romii și nomazii sunt demult inventariați drept grup marginalizat. Poate fi o urmare naturală a alegerii de a te autoexclude consumului de masă de sute de ani – sau mai degrabă principala urmare – deși recentele modificări legislative ce privesc comunitățile nomade (modificări ce afectează legalitatea taberelor de nomazi) întăresc noțiunea de segregare. Un raport arată că starea de sănătate a nomazilor și a romilor este mult mai proastă decât a oricărui alt rezident britanic sau minoritate vorbitoare de engleză. Este de asemenea cel mai probabil ca aceștia să sufere avorturi spontane, morți la naștere sau decesuri infantile datorită accesului lor limitat la sistemul sanitar – grup fără domiciliu stabil – fapt și mai deprimant.

Publicitate

Alt dezavantaj îl reprezintă rata consumatorilor de droguri din ambele comunități din ultimii cinci ani. Aceasta a crescut exponențial alături de rata sinuciderilor, de șase ori mai mult decât rata sinuciderilor la populația majoritară a UK. Nomazii și romii sunt oricum comunități destul de închise, așa că posibilitatea ca aceștia să vorbească deschis despre sinuciderile membrilor familiilor lor este foarte mică. Astfel, nu există destulă informație cunoscută pentru a desluși de ce a început să se întâmple asta deodată. Pentru mai multe detalii, am sunat-o pe Shauna Leven de la organizația filantropică René Cassin.

Foști rezidenți ai Dale Farm

VICE: Bună, Shauna. Poți detalia această statistică cum că ratele suicidale ale nomazilor și comunităților de romi sunt de șase ori mai mari decât în cazul populației majoritare din UK?

Shauna Leven: În primul rând ar trebui să menționez că aceste statistici sunt valabile pentru romii și nomazii scoțieni, irlandezi și din Țara Galilor, nu pentru comunitățile rome emigrate recent în zonă. Totuși, și aceștia încă înfruntă discriminarea în Europa. Din păcate, este foarte greu să fii foarte exact în această problematică, deoarece NHS-ul nu colectează date statistice din acest grup etnic cum se comportă cu celelalte grupuri existente.

De ce nu se colectează date?

Pentru că nu e prevăzut în structura NHS. Deși romii și nomazii sunt recunoscuți ca minoritate etnică, discrepanța dintre speranța de viață a nomazilor și cea a populației majoritate este ignorată de cele mai multe ori. Dacă vedeai același lucru într-o comunitată musulmană, de exemplu, mai mult ca sigur se colectau date statistice. Prima noastră recomandarea în soluționarea problemei ar fi să se facă mai multe cercetări legate de acest subiect, pentru că aceasta este prima problemă acum.

Publicitate

Prima problemă ce servește drept cauză?

Da – ce-i drept, rata sinuciderilor este de fapt rezultatul convergenței a mai multor factori. În teorie, rasismul împotriva romilor și nomazilor ar fi cel mai puțin digerat tip de rasism în UK. Oamenii educați, cu conștiință socială în schimb nu ezită să folosească adresări precum "gyp" sau "pikey" sau alte apelative, dar asta ca observație superficială. Arată nivelul excluderii sociale la care se expun romii pentru că sunt nomazi.

Dar de unde și până unde urcușul subit al suicidurilor?

Romii și călătorii sunt comunități nomade și până acum ceva decenii, guvernul le punea la dispoziție tabere pentru ca aceștia să se poată stabili cu caravanele. În ultima decadă, guvernul și-a transferat responsabilitatea asta către consiliile locale – iar consiliile sunt mult mai receptive la presiunile rezidenților, așa cum și trebuie. Rezultatul este ca nomazii sau oricare altă comunitate romă să nu aibă acces la un domiciliu stabil cu utilitile necesare și să nu se poată fi înscriși de NHS drept rezidenți permanenți, ceea ce nu le asigură acces la analiza pentru depistarea cancerului la sân sau tulburărilor mentale.

Deci sunt forțați la tranziție permanent, preocupați mai degrabă de găsirea unui loc unde să locuiască înainte de orice alte preocupări individuale.

Exact. Ei nu mai dețin nici un control, așa poți înțelege anxietatea și depresia comunităților. Chiar dacă nu sunt un specialist în tulburări mentale, oricine poate înțelege stresul constant la care ești expus prin veșnicele evacuări, respingerea copiilor tăi în școli și discriminarea direct provoacă anxietate. Totuși, este important să înțelegem că nu există o singură cauză – este un întreg system al discriminării și al excluderii care împing în punctul ăsta.

Publicitate

Deci crezi că motivele sunt externe? Se întâmplă ceva și la nivel intern încât rata suicidurilor să se mărească rapid?  Nu știu – mai mulți oameni ce vor să recunoască că sunt gay, sau să ducă o viață mai mainstream încât devin respinși de comunitate?

Se poate – pentru majoritatea – e extern. Comunitatea romă are o cultură focusată pe comunitate, de aceea insecuritatea domiciliului este traumatică pentru ei, odată ce familiile se separă. Din câte știu, nu s-au făcut studii pe romi pentru a testa dacă recunoașterea că sunt gay contribuie la rata de suicid, dar cred că au început să sesiseze consecințele destrămării căsătoriilor asupra auto-vătămării și suicidului. Este un fenomen foarte recent în comunitățile lor – divorțul este destul de nou, asta s-ar putea să explice modul în care reacționează.

Roseanna Doherty, star al unui documentar al Channel 4, ce recent a încercat să se sinucidă (My Big Fat Gypsy Wedding)

Crezi că apariția divorțurilor în comunități are de-a face cu suicidul?

Ar putea fi încă un factor, da. Dar eu personal cred că cei mai importanți factori vin din excluziunea socială, având probleme cu accesul pe piața muncii. Sunt încă discriminate de societate și de media mainstream, încât sunt împinși spre instabilitate. Organizația mea abordează campania romă din experiența istorică a evreilor, deoarece trecutul celor două comunități seamană – romii se aflau alături de evrei în lagărele de concentrare. Dar de atunci, evreii și-au îmbunătățit mobilitatea, pe când nomazii au redus-o. Încă nu există o recunoaștere oficială a morților romi din timpul Holocaustului.

Publicitate

Adevărat. Subiectul e ignorat.

Exact. Există un site interesant, Jewify.org, unde introduci un link spre o poveste media despre romi. Cuvintele “rom” sau “nomad” vor fi înlocuite cu “evreu”. Când îți dai seama cum sună articolele astea, când înlocuiești cuvântul – poți face același lucru cu “negru” sau “musulman” – e destul de cutremurător. Așa poți realiza cam de cât de injuști sociali suntem când folosim apelativele în felul în care o facem.

Protestatari militând pentru dreptate și echitate a romilor

Da. Cât despre creșterea abuzului de substanțe – știi mai multe despre asta? Din nou, se pare că nimeni nu e interesat să cerceteze.

Nu, ai dreptate. Din păcate, nu cunosc date statistice și habar nu am dacă există undeva. Am auzit anecdote legate de ce se întâmplă, și din aceași motiv aplicat în cazul ratelor sinuciderilor: stresul provenit din diverși factori. De asemenea, mulți nu pot lucra, așa că folosesc droguri recreational, doar pentru a își pierde timpul până când capătă dependențe.

Ce pași ar trebui făcuți pentru a aborda cum trebuie situația?

Totul trebuie să pornească de la ideea de “discriminare acceptabilă” împotriva romilor din UK și din întreaga Europă. Încă credem că e OK să spui și să faci chestii discriminatorii, iar majoritatea oamenilor nici nu realizează că proiectele noastre de lege sunt indirect discriminatorii;modul în care copiii se înscriu la școală este indirect discriminatoriu pentru că îi obligă pe oamenii ăștia să aibă un adresă permanentă pentru a beneficia de ofertele statului. Am văzut un studiu în care, pe o scală de la 1 la 10 – unde 10 este confort total, iar 1 este disconfort total– a te învecina cu o persoană cu disabilități lua un 9, cu un homosexual marca un 8, iar învecinarea cu un rom lua un 6. Deci, chiar dacă nu realizăm, discriminarea cunoaște rate șocante, fiind profund înrădăcinată.

Traducere: Flavia Constantin