Fashion

De vorbă cu oamenii viitorului - Rachel Armstrong

De Kevin Holmes

La rubrica „De vorbă cu oamenii viitorului” discutăm cu cei care dau formă viitorului, încearcă să-l schimbe sau cel puțin au idei revoluționare pentru viitor. Rubrica a fost înființată de Kevin Holmes, editor șef la The Creators Project.

Podurile vii din Cherrapunji, India.

Dacă vă închipuiți că în viitor vom locui tot în case făcute din cărămizi și mortar, atunci sunteți nechibzuiți și plictisitori. Deoarece cărămizile vor fi înlocuite de celule. Da, celule. Casa în care vor trăi copiii tăi va fi vie, iar vopseaua de pe pereți va putea face tot felul de chestii deștepte, cum ar fi să extragă dioxidul de carbon din aer în timp ce dormi, salvând întreaga rasă umană de încălzirea globală și pe tine de mahmureală. Sună grozav, nu? Utopic.

Doctor Rachel Armstrong e unul dintre oamenii de știință care încearcă să confecționeze aceste materiale pentru ca noi să le putem cumpăra. Am contactat-o ca să aflu mai mult.

VICE: Bună, dr. Rachel. De ce trebuie să fie vii clădirile în care locuim? Ce e în neregulă cu cele de azi?

Rachel Armstrong: În arhitectura tradițională se folosesc materiale inerte care se află în conflict cu mediul exterior schimbător, pentru a crea o barieră între lumea imprevizibilă a naturii și viețile noastre domestice. Această nevoie de a controla mediul înconjurător e una foarte veche și a setat standardele pentru materialele care se folosesc azi în construcție.

Suntem obsedați de control.

În mare măsură, da. Această abordare, de a încerca să luptăm cu factorii de mediu, e principala cauză a crizei ecologice pe care o trăim azi. În epoca industrială actuală, actul de a construi o clădire rezultă în transferul de energie într-o singură direcție, din mediul înconjurător în produsul final - obiectele inerte care devin casele și orașele noastre moderne. Când mediul înconjurător se schimbă, clădirile, în mod evident, se deteriorează, și atunci facem altele noi. Producția în masă și predominanța acestui proces au avut un impact negativ asupra mediului.

Deci problema principală sunt emisiile de dioxid de carbon ale clădirilor?

În momentul de față, arhitectura e de vină pentru 40 la sută din emisiile totale de dioxid de carbon, mai mult decât emisiile rezultate din transport. Dar arhitectura ne face mai mult rău prin faptul că afectează direct spațiul în care locuim decât prin emisiile de carbon.