Unii experți spun că dependența de cafea nu există

Dr. Samuel A. Ball de la Universitatea Yale, un profesor de psihiatrie, este președintele și directorul Centrului Național de Abuz de Substanțe și Dependențe. El vrea ca tu să știi că nu ești cu adevărat dependent de cafea.

Da, știe că-ți iubești cafeaua, chiar foarte foarte mult, iar dacă te lași s-ar putea să te simți mai nasol și să suferi de simptome similare sevrajului. Oamenii raportează de toate atunci când renunță la cafeluța cea de toate zilele: de la migrene la letargie, lipsă de concentrare, depresie, dureri musculare și constipare.

Dar Ball spune că asta e din cauza faptului că entuziaștii cafelei sunt fiziologic dependenți de cafeină, iar el vrea să facă clară ideea că dependența fiziologică nu este singura formă a unei dependențe față de substanțe.

Potrivit Asociației Americane de Psihiatrie există patru criterii pentru a semnala o dependență reală față de substanțe nocive: „simptome de sevraj, dezvoltarea unei toleranței de-a lungul timpului, consumul substanței în ciuda unor probleme medicale sau mintale și tentative eșuate de a te lăsa". Deși cafeina este cel mai consumat drog psihoactiv, chiar dacă în America mai mult de 80% dintre adulți consumă echivalentul a două căni de cafea pe zi, experții sunt în dezbateri în ceea ce privește dependența față de cafeină.

Unii cercetători spun că dependența față de cafea e chiar pe bune. Un studiu din 1994, care a apărut în Jurnalul Asociației Medicale Americane și care a fost sponsorizat de Institutul Național al Abuzului de Substanțe, a descoperit că un mic procentaj de băutori de cafea chiar sunt dependenți. În acel studiu, un participant nu a mai fost în stare să se ducă la muncă atunci când s-a lăsat de cafea. O altă persoană a amânat petrecerea copilului din cauza lipsei de cafea, iar o femeie însărcinată, care intrase în travaliu, s-a dus la magazin ca să-și cumpere un suc cofeinizat.

Atunci când MUNCHIES l-a contactat pe doctorul Roland Griffiths, un profesor de psihiatrie și științe comportamentale de la Universitatea John Hopkins, Școala de Medicină, el ne-a spus: „Eu nu sunt de acord cu dr. Ball" și a făcut referință la două rapoarte pe care le-a co-administrat despre tulburările consumului de cafea și respectiv sevrajul indus de lipsa cafelei.

Cu toate acestea, profesorul Ball a spus revistei Business Insider că, deși „americanii și persoanele din alte țări iubesc cafeaua", o dependență adevărată îți distruge cu viața, iar dependența de cafea nu este atât de gravă. „Dependența este o tulburare foarte specifică a creierului", spune el. Ce e diferit la atașamentul față de cafea este faptul că probabil „nu are consecințe majore asupra consumului, iar în ciuda consecințelor, continui să consumi."

Cu atât mai mult, oamenii nu „devin semnificativ preocupați de consumul de cafea", în măsura în care se transformă în „aspectul care te consumă cel mai mult în viață, în detrimentul familiei, prietenilor, jobului și celorlalte interese."

Doctorul John F. Kelly, un profesor de psihiatrie specializat în medicina dependenței, de la Școala de Medicină Harvard, pare să fie de acord cu afirmațiile lui Ball. El ne-a spus: „cafeina nu cauzează intoxicarea și deteriorarea psihicului, iar dependența este definită în linii mari de un consum constant în ciuda consecințelor dăunătoare. Iar cafeina nu are repercusiuni dăunătoare."

Ball spune că dependența de cafeină este în aceeași oală cu nicotina, cocaina și metamfetamina. Toate aceste substanțe sunt niște stimulenți de care poți deveni fizic dependent și dacă nu mai bei cafea poți intra în sevraj .

„Dar asta nu e același lucru cu cu o dependență adevărată, pentru că nu ai parte de consecințe negative semnificative. Cafeaua nu-ți acaparează viața la modul ăla, încât să-ți afecteze relația cu familia, prietenii și mediul de lucru."

Poate Dr. Ball nu a cunoscut până acum niciun băutor de cafea cu adevărat hardcore. Până la urmă, trebuie să dai dovadă de o disperare nemărginită ca să te trezești în toiul nopții că scormonești prin tomberonul de la Starbucks. Cel puțin așa mi-a spus un prieten.

Traducere: Diana Pintilie