Dependența ta de ciocolată încurajează sclavia cu copii

Da, sunt vinovată, recunosc. Mă îndop cu batoane de ciocolată la nouă dolari înfășurate în hârtie frumos colorată. Sunt atât de delicioase și niciodată nu ezit să plătesc ca să-mi satisfac plăcerile. Dar cruda realitate e că de fapt astfel susțin ciclul vicios nesfârșit al copiilor care muncesc în Africa de Vest; dintre care mulți sunt obligați să lucreze pe plantațiile de cacao ore în șir pentru un salariu atât de mic încât organizațiile pentru drepturile omului îi numesc copii-sclavi. Consumatori de ciocolată, aflați că o să mergem toți în iad.

Șaptezeci de procente din rezerva mondială de cacao crește în doar două țări, Ghana și Cote d'Ivoire, deși, în ciuda faptului că există o cerere internațională pentru produsul lor, fermierii de cacao din aceste țări câștigă salarii atât de mici încât se încadrează la o treime din salariul minim pe economie dintr-o țară subdezvoltată. Nu-și pot permite să angajeze muncitori care să culeagă recoltele de cacao, așa că mulți își retrag copiii de la școală ca să-i pună să lucreze cu ei pe plantații.  Și mai sumbre sunt circumstanțele în care copiii din țările vecine instabile precum Burkina Faso sunt traficați peste granițele permisibile ale statului Cote d'Ivoire, care a răsărit în urma unui deceniu tumultuos caracterizat prin două războaie civile în 2011.

În 2009, Departamentul de Stat al Statelor Unite a estimat că mai mult de 100 000 de copii lucrau în industria de cacao din Cote d'Ivoire, iar zece procente dintre ei erau victime ale traficului de persoane. În 2010, departamentul a descoperit că peste 43 de procente dintre copiii ghanaieni cu vârste între cinci și 14 ani lucrau pe plantații de cacao. Ca să aflu mai multe despre această situație controversată, am vorbit cu Abby Mills, director de campanii la Forumul Internațional al Drepturilor Muncii din Washington, DC.

Munchies: Cât de mare e problema sclaviei copiilor de pe plantațiile din Africa de Vest?
Abby Mills: Organizația noastră va publica un raport despre industria de cacao; în urma investigațiilor, am aflat că în Togo, Ghana și Cote d'Ivoire există aproximativ 500 000 până la 1,5 milioane de copii care muncesc, iar 98 de procente dintre ei lucrează la ferme de familie. Ca să înțelegi mai clar efectul pe care acest lucru îl are în țările despre care vorbim, află că 75 de procente dintre copiii din Ghana merg la școală, dar în Cote d'Ivoire, situația e mult mai rea – mai puțin de 60 de procente dintre băieți merg la școală și doar 50 de procente dintre fete.

Care sunt rădăcinile acestei probleme?
În multe dintre aceste țări, fermierii nu câștigă destui bani și trebuie să culeagă cumva producția de cacao, dar nu-și pot permite să angajeze muncitori. Aici apar în schemă copiii: copiii își ajută părinții și ajung să lucreze la câmp în loc să meargă la școală. O altă problemă e traficul de copii, care se desfășoară în special în Cote d'Ivoire. Se trafichează copii din țara vecină, Burkina Faso, care aduși să muncească pe plantațiile din Cote d'Ivoire.

Ce fel de muncă fac?
Una foarte periculoasă – e una dintre cele mai urâte forme de sclavie a copiilor. Copiii folosesc macete mari, cu care taie păstăile de cacao și uneori aplică pesticide și alte substanțe chimice pe copaci. Copiii lucrează pe plantații perioade mari de timp. Cercetările dirijate în Ghana de Universitatea Tulane au arătat că 80 de procente dintre copiii care lucrează în industria de cacao cară greutăți mari, iar 57 de procente folosesc macete sau cuțite mari.

Ai menționat că unul dintre motivele sclaviei copiilor e faptul că fermierii nu-și pot permite să angajeze muncitori. Care sunt ceilalți factori care contribuie la această problemă?
Sistemul de comerț cu cacao e extrem de complicat: Prețul cacauei e stabilit de o varietate de factori despre care fermierii nu au niciun cuvânt de spus. Nu au niciun reprezentant în consiliul care stabilește prețurile și sunt foarte dezavantajați din punct de vedere informațional: nici măcar nu știu ce preț ar trebui să ceară pentru recolta lor.

Când a început comunitatea internațională să fie preocupată de această problemă?
Aș spune că ciocolata a devenit un bun de interes internațional pe la sfârșitul anilor 1700. Sclavia a fost mereu o problemă în industria cacauei deoarece cacaua crește într-o parte a lumii care mereu a fost la mila forțelor pe care nu le poate controla. Dar această problemă a fost observată de comunitatea internațională abia în anii '90, când au ieșit la iveală mai multe povești despre cacao. S-au încercat mai multe soluții pentru problemă – probabil cea mai cunoscută e Protocolul Harkin-Engeldin 2001, care a fost o coaliție a companiilor de ciocolată și a guvernelor din Ghana, Cote d'Ivoire și Statele Unite. Prețurile cacauei au crescut încontinuu în ultimii ani și unul dintre motivele pentru asta e îngrijorarea în legătură cu ce se va întâmpla cu rezerva. Companiile de ciocolată lucrează la obținerea unor recolte cât mai mari: Vor să le îmbunătățească viața fermierilor, dar vor și să se asigure că vor avea mereu destulă cacao de cumpărat.

Ce face organizația ta în legătură cu această problemă?
În ultimii zece ani, am încercat să obligăm companiile de ciocolată să garanteze că producția lor de cacao provine din surse de comerț echitabil, că le asigură un salariu corect fermierilor și că nicăieri în lanțul lor de producție nu se folosesc copii-sclavi. Cu Hershey am avut o campanie de mai mulți ani numită „Ridicăm standardele” în timpul căreia au cumpărat doar cacao din surse confirmate. Multe alte organizații au lucrat cu noi în acest scop, iar Hershey a fost de acord să cumpere cacao doar din sursele aprobate de noi până în 2020.

Există mai multe companii producătoare de ciocolată care vor să urmeze acest model?
Da, multe au urmat modelul Hershey. E un lucru bun, pentru că oamenii au început să dea atenție surselor de cacao. Dar în cercetările noastre, am descoperit că nici măcar în cazul cacauei cumpărate din sursele verificate nu poți garanta că fermierii au primit salariile corecte. În prezent ne concentrăm să obținem cele mai bune înțelegeri pentru a crește condițiile de viață ale fermierilor și pentru a ne asigura că vocile lor sunt auzite.

Consumatorii de ciocolată pot face ceva pentru a susține ciocolata produsă etic?
Da. Din cauza problemelor cu verificarea și garantarea, tindem să promovăm ciocolata companiilor despre care știm sigur că lucrează direct cu fermierii. De obicei, acestea sunt cooperative mici de fermieri care lucrează în strânsă legătură cu companiile de ciocolată. Cele cu care colaborăm cel mai mult sunt Equal Exchange și Divine.

Mulțumesc, Abby.

Traducere: Oana Maria Zaharia