Vineri seară, Parisul a fost ţinta unor atacuri teroriste care au lăsat în urmă peste 120 de morţi. Parizienii încă se află în stare de şoc, iar preşedintele francez, Francois Hollande, a declarat stare de urgenţă.

Oameni din toată lumea şi-au exprimat susţinerea pentru poporul francez şi au organizat marşuri ale solidarităţii, aşa că VICE şi-a rugat corespondenţii de la birourile din Europa să descrie felul în care conaţionalii lor au răspuns la tragedie.

După atacurile teroriste de vineri seară, preşedintele Francois Hollande a declarat stare de urgenţă. În consecinţă, adunările publice sunt interzise în Paris, până pe 19 noiembrie. Conform cotidianului francez Le Monde, aceasta e din cauză că forţele de ordine trebuie să asigure securitatea oraşului şi nu pot fi distrase de proteste sau adunări. Conform prim-ministrului Manuel Valls, luni, la ora 23, va fi ţinut un moment de reculegere în toată ţara, iar steagul naţional va fi coborât pe jumătate, în semn de respect pentru victime. Mai multe oraşe din Franţa au anunţat că vor organiza marşuri ale tăcerii.

Peste 2 000 de oameni s-au strâns sâmbătă în faţa ambasadei Franţei din Parizer Platz, unde au depus flori, au aprins lumânări şi au împărţit flyere în semn de solidaritate. Intre timp, la ambasadă au venit preşedintele Joachim Gauck şi cancelarul Angela Merkel pentru a semna o carte de condoleanţe.

Pe tot parcursul zilei, piaţa a fost plină de oameni care veniseră să se reculeagă sau să protesteze în semn de regret. Însă, la ora 16, când a început marşul oficial al solidarităţii, la faţa locului s-au strâns mult mai multe persoane, inclusiv câţiva studenţi francezi. Un grup de cetăţeni francezi afişa o pancartă pe care scria „même pas peur", care înseamnă „nu ne este frică". Odată cu lăsarea întunericului, Poarta Brandenburg a fost iluminată în culorile drapelului francez, în timp ce mulţimea din piaţă începea să se disperseze.

Deşi cei mai mulţi dintre cei prezenţi veniseră acolo ca să-şi exprime regretul şi să-şi arate solidaritatea faţă de parizieni, câţiva au încercat să-şi impună agenda politică asupra mulţimii. Un bărbat a afişat un banner AfD (Alternative für Deutschland)/PEGIDA pe care scria „Merkel trebuie să plece", dar a fost oprit de poliţie, care i-a interzis accesul la adunarea din piaţă. Tot acolo a putut fi văzut şi un drapel german pe care scria „Ia spuneţi, Merkel şi Gauck, Islamul înseamnă Pace?", iar un alt bărbat ţinea un banner pe care scria „Islamofobie = frică de Islam. De asta sufăr eu". În jurul orei 18:30, în piaţă au apărut şapte membri ai Mişcării Identitare de extremă-dreapta, dar au fost încercuiţi şi puşi pe fugă de nişte activişti anti-fascişti.

Mii de cetăţeni francezi şi londonezi s-au adunat în centrul oraşului, în Piaţa Trafalgar, sâmbătă după-amiază, sub sloganul „Nu vă atingeţi de Parisul nostru, nu vă atingeţi de Franţa noastră, nu vă atingeţi de libertatea noastră". În faţa Coloanei lui Nelson, nişte proiectoare au transpus tricolorul francez pe Galeria Naţională.

Londra, supranumită uneori „al şaselea cel mai mare oraş din Franţa", are o comunitate franceză destul de mare şi activă. Pe tot parcursul zilei au avut loc priveghiuri în Piaţa Trafalgar. Pe seară, mai multe grupuri religioase britanice, printre care şi Forumul Creştin Musulman şi Consiliul Musulman al Marii Britanii, s-au adunat împreună şi au purtat flori albastre, albe şi roşii, au aprins candele şi au format un mesaj cu ajutorul acestora: „Noi suntem Parisul".

În jurul orei 21, un grup mai mare format în principal din cetăţeni francezi, s-a adunat pentru a intona imnul naţional în ploaie, înainte să ţină un moment de reculegere pentru victime. Uneori, atmosfera a fost zgomotoasă, sfidătoare şi chiar plină de bucurie. Însă, în alte clipe, a fost tăcută şi sumbră. La sfârşitul demonstraţiei, sute de oameni au format un cerc în jurul unui tânăr cu o vioară, iar unii au au izbucnit în lacrimi când acesta a sfârşit cu strigătul „Vive La France!"

Sute de oameni s-au adunat la ambasada Franţei din Copenhaga, sâmbătă, pentru a-şi arăta susţinerea faţă de parizieni. Ambasada, amplasat în piaţa centrală Kongens Nytorv, a fost încojurată de forţe de poliţie bine înarmate, iar pe multe dintre clădirile din apropiere erau arborate pe jumătate steagurile Danemarcii şi Franţei, în semn de respect pentru victimele atacurilor de vineri.

Oameni de toate vârstele au venit să-şi exprime solidaritatea, iar mulţi politicieni de top, printre care şi prim-ministrul Lars Løkke Rasmussen, au vizitat ambasada pentru a-şi prezenta condoleanţele.

Terorismul este o amintire vie în memoria colectivă a Danemarcei. În februarie, aici au avut loc câteva atacuri , atât la un marş pentru libertatea de exprimare, cât şi la o sinagogă.

Daniel Svarts, un jurnalist în vârstă de 30 de ani, s-a dus la ambasadă alături de partenera şi de copilul său, pentru a depune flori. „Am venit aici pentru a-mi arăta susţinerea pentru Franţa şi pentru că sunt de părere că atentatele de vineri ar trebui privite ca un atac împotriva întregului Occident. Cred că este foarte important să arătăm că suntem uniţi şi să le transmitem teroriştilor un mesaj comun," a declarat acesta pentru VICE.

Pe parcursul zilei, marea de flori şi mesaje de solidaritate din faţa ambasadei a crescut de la o clipă la alta. Oamenii au stat în afara clădirii în tăcere. Unii s-au îmbrăţisat, iar alţii au vorbit în linişte.

Priscilla Bernasol, o femeie de 30 de ani prezentă în piaţă alături de soţul ei a declarat pentru VICE: „Te simţi neputincios într-o situaţie ca asta."

Ca răspuns la atacuri, autorităţile române au înăsprit măsurile de securitate pentru instituţiile oficiale franceze. Un număr suplimentar de poliţişti au fost mobilizaţi la ambasada Franţei din Bucureşti, unde drapelul naţional a fost coborât la jumătate, iar forţele de ordine au anunţat că traficul va fi interzis pe strada pe care se află clădirea, o „perioadă nedeterminată de timp".

Lângă ambasadă, sute de români şi francezi au aprins lumânări şi au depus flori în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în Paris. Tot acolo se afla şi o carte de condoleanţe pentru cei care voiau să-şi exprime regretul şi susţinerea. Sute de oameni scriseseră în ea până la ora prânzului, iar mulţi români au înscripţionat mottoul naţional al Franţei: Liberté, egalité, fraternité .

Sâmbătă dimineaţă, reţelele sociale s-au umplut de mesaje de solidaritate, iar posturile de radio şi TV şi-au întrerupt programul obişnuit. Titlurile din ziare au fost solemne, în general, cu câteva excepţii, printre care şi cotidianul de extremă-dreaptă care Libero, pe prima pagină a căruia stătea scris: „Islamişti nenorociţi".

Au fost anunţate demonstraţii din nordul, până în sudul Italiei, iar oamenii au început să depună flori şi mesaje de solidaritate la ambasada Franţei din Roma, încă de la primele ore ale dimineţii. Unii au scris slogane precum: „Je suis Français" şi „Aujourd'hui je suis Parisien".

În Piazza del Popolo din Roma a avut loc un priveghi, unde măsurile de securitate au fost sporite pentru a preîntâmpina sărbătorirea Jubileului Milei (în timpul zilei, pe Twitter au circulat hashtag-urile #stopGiubileo şi #stopJubilee, pentru că multora le era teamă că Roma va fi atacată în timpul festivităţilor).

Scene similare au avut loc şi în celelalte oraşe mari ale Italiei, inclusiv în Milano, în faţa consulatului francez de acolo.

Cea mai mare demonstraţie în semn de solidaritate din Spania a avut loc pe Rambla del Raval, una din principarele artere de circulaţie ale Barcelonei. La eveniment au participat cel puţin 500 de oameni, plus forţele de ordine, care au împânzit oraşul. Participanţii au afişat bannere care cereau încetarea violenţelor şi au scandat slogane precum „Noi suntem Parisul" şi „Opriţi bombele".

„Ce s-a întâmplat ieri în Paris reprezintă o crimă împotriva umanităţii, pe care noi o condamnăm din toată inima", a declarat pentru VICE Muhammad Iqbal, unul dintre organizatorii demonstraţiei şi membru al Centrului Islamic Camino de la Paz (Drumul către pace). „Este un atac împotriva noastră. Nu poţi justifica luarea unei vieţi în niciun fel. Suntem victime în aceeaşi măsură în care au fost şi acei oameni, care nu aveau nicio vină."

Mai mulţi reprezentanţi ai organizaţiilor de cartier s-au adresat mulţimilor, la fel ca şi cei care au vrut, pur şi simplu, să-şi exprime tăcerea. „Coranul spune că, dacă ucizi un singur om, e ca şi cum ai ucide întreaga omenire", a strigat o femeie care purta hijab.

După jumătate de oră, demonstraţia s-a sfârşit cu un moment de reculegere, înainte ca oamenii să se îndrepte se casele lor. Un tânăr pakistanez care lucra la un magazin alimentar a auzit nişte oameni care discutau despre atacuri şi le-a spus „Ei nu ne reprezintă. Ei nu reprezintă Islamul. Ei sunt doar nişte câini nenorociţi."

Traducere: Mihai Niţă

Urmăreşte VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre atacurile din Paris:
Statul Islamic a revendicat atacurile din Paris
Cum au reacționat francezii pe străzile Parisului, în timpul atacurilor de aseară
De ce a atacat Statul Islamic Parisul și cum vor riposta Franța și NATO?
Toate lucrurile aberante pe care le-au pus oamenii în cârca musulmanilor zilele astea