FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Faceți cunoștință cu activistul rus care și-a bătut coaiele în cuie în Piața Roșie din Moscova

Artistul rus Petr Pavlenski se automutilează ca să ne arate cât de brutal își exprimă sistemul forța asupra cetățenilor.

Petr la un protest

În fiecare an, Rusia își sărbătorește forțele de ordine de Ziua Poliției. Anul acesta, sărbătoarea cu un nume atât de plin de imaginație a căzut într-o zi de duminică, pe 10 noiembrie, iar publicul a plătit tribut forțelor de ordine privindu-l pe Vladimir Putin cum plânge în public și pe Petr Pavlensky cum își bate coaiele în cuie în Piața Roșie.

Petr e un artist politic care e cunoscut pentru performance-urile lui dureroase – în trecut, s-a înfășurat în sârmă ghimpată pentru a protesta împotriva legislației restrictive și și-a cusut buzele într-un gest de susținere față de Pussy Riot. De data aceasta, s-a automutilat pentru a condamna „transformarea Rusiei într-un stat polițienesc”.

Publicitate

L-am contactat pe Petr să aflu cum a decurs protestul.

VICE: Salut, Petr. Ți-ai țintuit coaiele de asfalt în Piața Roșie acum câteva zile. Poți să-mi spui mai multe despre asta?

Petr Pavlensky: Nu conducerea îi ține pe oameni de coaie, ci oamenii se lasă constrânși. În scurt timp, toată lumea o să fie în închisoare, dar atunci n-o să mai conteze pentru că țara deja se va fi transformat într-o închisoare de stat.

Cât de mult ești artist și cât de mult ești activist?

Sunt un artist care face artă politică. Activismul e important pentru mine ca principiu în viață – nu poți face teorie fără acțiune. Totuși, arta politică și activismul nu sunt același lucru. Activismul dorește trezirea societății; arta politică dorește să expună și să distrugă aparatul puterii. În anumite circumstanțe, e un catalizator al procesului politic.

Am înțeles. Pe ce te concentrezi?

Mă concentrez pe arta politică.

Le-ai numi pe fetele din Pussy Riot artiste politice?

Da. În prezent, oamenii au început să dea, în sfârșit, tot mai multă importanță artei și politicii.

Guvernului rus nu i-a plăcut arta politică a trupei Pussy Riot. Cum a reacționat lumea la acțiunile tale?

Reacțiile oamenilor sunt foarte diverse, de la acuzații de nebunie și amenințări până la scrisori de recunoștință și susținere.

Petr cu coaiele țintuite de pavaj

Nu te temi de polițiști?

Polițiștii sunt interesați de ce fac ceea ce fac – dacă am scopuri misterioase sau dacă o fac pentru bani. Practic, vor să-mi cunoască motivația. În Piața Roșie, m-au acoperit cu o pânză, susținând că erau îngrijorați că o să îngheț, dar au făcut-o ca să mă ascundă de trecători și de camerele de filmat – au luat pânza de pe mine după ce mulțimea s-a dispersat.

Publicitate

De ce alegi automutilarea ca formă de exprimare?

Vreau să arăt ce ne face sistemul cu puterea pe care o are. Puterea lor e violență și eu doar imit acel cod vizual distinct.

E bine să răspundem violenței cu violență?

Nu întotdeauna. Dar poți scăpa de violență în mod eficient direcționând asupra ei ceva la fel de violent. Asta până cineva e lichidat. Există o filosofie a masacrului infinit; e un mecanism al violenței care se învârte singur și dacă te prinzi cum funcționează, poți să-l frânezi. Atunci ai ocazia să-l oprești pentru totdeauna.

Ce speri să obții cu arta ta?

Am două priorități: mai întâi, vreau să arăt tuturor cât de posibil și de ușor e să faci activism. Singurele resurse pot fi corpul tău și diverse aparate de prin casă – n-ai nevoie de bani ca să te exprimi și să te faci auzit. Ai nevoie doar de motivație și de dorința de a depăși fobiile impuse de către conducere. În al doilea rând, acțiunile îi fac pe oameni să reacționeze și să critice. E un reflex social. Își pun întrebări și realizează puterea propagandei impuse de ideologiile totalitariste.

Mișto. Ce urmează? Ai de gând să protestezi împotriva opresiunii homosexualilor?

Membrii comunității LGBTIQ ți-ar putea da un răspuns mai bun. Sunt total împotriva represiunii sexuale și a tabuurilor, dar ei sunt cei care simt pe pielea lor ce se întâmplă – eu nu am dreptul să comentez în locul lor. Iar opera mea e organică. E asamblată dintr-o multitudine de evenimente și situații care li se întâmplă oamenilor din jurul meu. Tot ce fac e o acțiune de sine stătătoare. Nu lucrez în serie, nu am planuri viitoare.

Mulțumesc, Petr.

Urmăriți-l pe Tristan pe Twitter: @tristanjamesme

Traducere: Oana Maria Zaharia

Alte povești despre proteste:
Au ambuscat forțele de ordine canadiene un protest pașnic anti-fracturare?
Protest la înmormântarea lui Thatcher
Preoții fac cele mai sinistre proteste