FYI.

This story is over 5 years old.

High hui

Fostul președinte al Yemenului și-a construit un muzeu dedicat lui însuși

Muzeul dedicat președintelui Saleh nu îi interesează decât pe suporterii lui și pe fanii absurdului.

Directorul muzeului în fața unuia dintre numeroasele portrete ale fostului președinte.

Fostul președinte al Yemenului, Ali Abdullah Saleh, a comis-o iar. Era deja cunoscut pentru narcisismul lui exacerbat, dar ultima lui găselniță întrece orice limită a vanității.

Saleh și-a construit un muzeu dedicat lui însuși. Situat la al doilea etaj al moscheii Saleh – care a fost finisată în 2008 și e tot un fel de omagiu ridicat fostului lider în valoare de 40 de milioane de lire, deși Yemen e una dintre cele mai sărace națiuni arabe ale lumii – muzeul găzduiește o colecție uimitor de eclectică de obiecte.

Publicitate

Când intri pe ușile muzeului Saleh, treci de un portret din metal al fostului președinte care arată foarte clar cine e personajul aflat în centrul atenției. Intrarea face loc primelor două săli de expoziție, ambele pline de aur, strălucire și pompă.

Hainele zdrențuite pe care le purta Saleh atunci când a explodat o bombă destinată lui în moscheea Grand Saleh în 2011. În spatele hainelor se află covorașul pe care se ruga când a explodat bomba.

Galeria conține aproximativ 2000 de piese din 81 de țări, oferite lui Saleh drept cadouri diplomatice în timpul guvernării lui care a durat 33 de ani. După ce treci de un peisaj deșertic din Qataris făcut din aur – cu cămile, palmieri și tot tacâmul – și de vazele din Iran, ajungi la piesa centrală a muzeului: o vitrină cu obiectele din luna iunie 2011, din ziua în care lângă Saleh a explodat o bombă. Fostul lider a suferit arsuri severe și a trebuit să zboare în Arabia Saudită pentru tratament.

Șrapnele găsite în corpul lui Saleh după explozie.

În vitrină, stau la loc de cinste rămășițele pantalonilor pe care îi purta, ochelarii sparți și bucățelele de șrapnel care au fost găsite în corpul lui. E greu să te desprinzi de vitrina asta. Dar merită să mergi mai departe, pentru că spectacolul nu se oprește aici.

Explorezi mai departe și, pe lângă fotografii cu Saleh împreună cu regina Elizabeth, Papa și Saddam Hussein, găsești distincții din cel puțin trei orașe americane (San Francisco, Dearborn și Dallas), o plăcuță de la Casa Reprezentanților SUA și (cât de ironic!) un medalion din aur primit de la Al-Jazeera, canalul de știri pe care Saleh l-a acuzat că alimentează revolta împotriva lui din 2011.

Publicitate

Pielea unui leopard arab, unul dintre cele mai rare animale de pe planetă.

Alte obiecte care te lasă gură-cască sunt un pumnal vechi de 1 300 de ani, colți de fildeș, pietre de la bombardamentele de la Hiroshima și pielea unui leopard arab, felina cea mai rară din lume (mai există doar 200 pe toată planeta). Lista de portrete kitsch, cadouri extravagante și diverse obiecte ciudate continuă.

Și mai incredibil e faptul că expoziția actuală e, de fapt, o versiune la scară mică a planurilor inițiale, care includeau construcția unei clădiri separate care să găzduiască diversele amintiri ale lui Saleh. Dar personalul muzeului nu exclude posibilitatea unei extinderi în viitorul apropiat.

Moscheea Grand Saleh, unde e situat muzeul. Terminată în noiembrie 2008, poate găzdui 40 000 de credincioși și construcția ei a costat 60 de milioane de lire, deși Yemen e cea mai săracă națiune arabă a lumii.

Saleh a devenit președinte în 1979 și a fondat Congresul General al Poporului (CGP) în 1982. Un supraviețuitor impresionant, Saleh a sfidat toate așteptările și a rămas președinte timp de peste trei decenii. Chiar și după ce revoltele populare din 2011 l-au obligat să semneze o înțelegere recunoscută internațional prin care a cedat puterea deputatului său (președintele actual Abd Raoubo Mansour Hadi), Saleh n-a ieșit din lumina reflectoarelor.

Spre deosebire de liderii din Tunisia, Egipt și Libia, care sunt, respectiv, unul exilat, unul închis și unul mort, Saleh a rămas o forță relevantă – deși cel puțin controversată – în Yemenul de după Primăvara Arabă. De exemplu, se află încă la conducerea CGP.

Publicitate

„Saleh are încă o grămadă de bani și o armată datorită fiului său Ahmed (care conduce divizia Gardei Republicane din armată),” a spus Aref al-Surmi, un analist politic din Yemen. „De aceea, atât comunitatea internațională, cât și cea locală, s-au gândit că va ridica probleme mari.”

Un bust din mozaic al lui Saleh pe zidul din spate al muzeului.

Cu o avere estimată la aproape 23 de miliarde de lire, Saleh chiar s-a dovedit a fi o pacoste. Deși susține că e doar un cetățean obișnuit care își scrie memoriile în liniște, afacerile ascunse ale lui Saleh au atras atenția Națiunilor Unite. Pe 15 februarie, Consiliul de Securitate a publicat o declarație prin care își exprima îngrijorarea în legătură cu „rapoartele de interferență în tranziție a mai multor indivizi,” printre care și Ali Abdullah Saleh.

Nabil al-Basha, parlamentar membru CGP, e de părere că implicarea politică a lui Saleh e constructivă și e derutat de declarația Consiliului de Securitate. „Poate că era doar o încurajare ca rolul lui să fie mai pozitiv,” a sugerat el.

În orice caz, avertismentul nu l-a potolit pe Saleh. La doisprezece zile după emiterea declarației, Saleh a ținut un discurs în fața a peste 10 000 de suporteri la un marș CGP, în cadrul celei mai importante apariții publice de la pierderea președinției. Această apariție face parte dintr-o mișcare mai amplă inițiată în media de Saleh, CGP și suporterii lui.

Publicitate

Un portret al ex-președintelui chiar de la intrarea în muzeu.

„Saleh investește în presă pentru că are impresia că viitorul fiului său sau a suporterilor lui va fi consolidat cu ajutorul unei prese puternice,” a spus Fakhri al-Areshi, patronul și redactorul-șef al ziarului săptămânal în limba engleză National Yemen. În 2011, Saleh și-a înființat propriul canal TV, un ziar și o stație de radio care, potrivit lui Areshi, sunt cele mai bine sponsorizate din Yemen.

În ultima vreme, activitățile lui Saleh s-au intensificat și, uneori, au luat o turnură bizară. Numai în ultima lună, Saleh a dat un interviu pentru Russia Today, a zburat în Arabia Sadită ca să continue tratamentul și și-a deschis o nouă pagină de Facebook. Pagină care, după doar câteva săptămâni, are 65 000 de like-uri.

Una dintre sălile muzeului.

Un motiv pentru popularitatea paginii, pe lângă acuzațiile de like-uri false, ar putea fi fotografiile. Fostul președinte a încărcat fotografii cu el jucând biliard și antrenându-se la sala de forță. Din păcate pentru cei nesatisfăcuți de fotografiile de pe Facebook și disperați după obiecte și imagini cu Saleh, muzeul nu se va deschide publicului decât peste o lună. Directorul spune că securitatea trebuie îmbunătățită și unele obiecte trebuiesc mutate. Când se va deschide, Sumi nu se așteaptă ca vizitatorii să vină din medii politice variate.

„Muzeul ăsta nu interesează pe nimeni în afară de membrii și susținătorii CGP,” a spus el. Totuși, n-ai de unde ști cine ar putea veni să caște gura la toată absurditatea asta.

Urmăriți-l pe Tik pe Twitter: @TikRoot

Găsiți mai multe fotografii de-ale lui Juan pe site-ul lui.

Traducere: Oana Maria Zaharia