Fotografiile astea își fac de cap cu geometria arhitecturii din Istanbul

Fotograful Yener Torun crede că partea modernă a Istanbului e eclipsată de moștenirea antică. Seriile sale fotografice, publicate pe contul de Instagram @cimkedi, surprind culorile vibrante și tiparele geometrice din elementele arhitecturale adăugate recent, care sunt ignorate din cauza „străzilor mari, moscheilor imense, a pescarilor și a pescărușilor de pe Bosfor etc."

„Istanbul e un oraș exotic și mistic, însă e și modern" explică el pentru The Creators Project. Imaginile sale a adus ideea asta în percepția publică de-a lungul ultimei săptămâni, dar am vrut să știm poveștile din spatele imaginilor sale preferate. Yener Torun ne-a oferit câteva fotografii exclusive, ne-a vorbit despre Reservoir Dogs și orașele ca interfață și ne-a explicat cum surprinde cel mai mare oraș al Turciei prin lentilele sale.

De regulă vizitez locurile astea de mai multe ori și uneori în mai multe momente ale zilei ca să observ cum pică lumina și efectele umbrelor și să-mi dau seama cum pot să mă folosesc de fundal într-un mod diferit. Interacțiunea dintre oameni și arhitectură mă ajută să creez propriul univers cu regulile pe care le fac.

Geometria, tiparele și culorile mă ajută să definesc aceste reguli, iar fundalul architectural își pierde principalul scop. Odată cu combinarea culorilor vii, a liniilor tari, tiparelor geometrice, lumii și umbrelor în compozițiile mele, redefinesc scopurile elementelor arhitecturale, iar figurile umane care interacționează cu aceste elemente îi oferă privitorului câteva indicii despre noua lor funcție.

Mă apropii de pereții ăștia ca și cum ar fi pânze și creionez o poveste care are loc într-un univers paralel. Asta face ca lucrările mele să pară că sunt făcute din mai multe straturi, decât la prima vedere – în timp ce păstrez intenția să arăt partea necunoscută, modernă și frumoasă a orașului - asta deschide o fereastră în lumea mea interioară. Și oferă o legătură între mine și privitori, prin folosirea culorilor din oraș ca interfață.

Îmi place imaginea „Reservoir Dogs." A fost făcută vara trecută și nu e una regizată. Compoziția din poza respectivă e foarte asemănătoare cu o scenă de la sfârșitul unui clip cu același titlu, unde toată lumea își îndreaptă arme înspre toți. În imaginea mea, pistoalele sunt camerele: fata își îndreaptă camera spre cineva necunoscut, iar camera de supraveghere se îndreaptă spre fetiță, iar eu îmi îndrept pistolul – camera mea – spre ei doi. Chiar și eu sunt parte din compoziție când îi fotografiez pe ei. Și culoarea peretelui e importantă și face ca imaginea să fie mai puternică. Îmi place enorm. E una dintre lucrările mele preferate.

Altă imagine preferată e „Little Drawers." Îmi place pentru că am petrecut jumătate din zi ca să o fac. Am vizitat locul de mai multe ori în ziua respectivă ca să studiez mișcările umbrelor și efectele lor, și sunt tare mulțumit de rezultat.

Vezi mai multe imagini mai jos.

Citește mai multe despre arhitectură:
Modernismul Socialist trebuie prezervat la fel de bine ca arhitectura interbelică Cum cred arhitecții că vor arăta casele noastre spațiale Fă-ţi singur casă de pe net cu proiectul WikiHouse