Fotografiile astea surprind moartea lentă a unui râu

Rasel Chowdhury e un fotograf din Bangladesh, care locuiește în Dhaka. În proiectul „Urbanizare disperată", el fotografiază râul pe moarte din Buriganga ca să documenteze schimbările prin care a trecut peisajul din zona pe care el o numește acasă.

„Orașul Dhaka e vechi de patru sute de ani", spune Chowdhury, „și populația din jur care se bazează pe râul Buriganga crește cu o rată alarmantă. Deșeurile chimice din fabrici și pielării și petrolul uzat de la sutele de bărci care folosesc râul zilnic afectează calitatea și sustenabilitatea râului."

Am vorbit cu Chowdhury despre ideea lui de a surprinde poluarea din Dhaka pe film.

VICE: Bună, Radel. Când ai pus prima dată mâna pe cameră?
Radel Chowdhury: În copilărie. Tatăl meu mi-a trimis o cameră Yashica din străinătate, de care eram foarte încântat. Am pus filmul și l-am fotografiat pe tutorele meu în casă. Încă am negativul de atunci.

Ce te-a făcut inițial să fotografiezi țara de origine?
Ca fotograf de documentare, îmi place să am de-a face cu probleme de mediu. Bangladesh e o țară foarte frumoasă, cu oameni grozavi. Însă, corupția și activitatea ilegală au contribuit la poluarea naturii. În cele din urmă, noi suferim foarte mult din cauza calamităților naturale în fiecare an. Doar voiam să arăt cum distrugem mediul.

Cum ai descrie Dhaka? Ce mesaj vrei să transmiți despre Dhaka cu imaginile astea?
Dhaka e unul dintre cele mai suprapopulate orașe din lume. Aproape 20 de milioane de oameni locuiesc în oraș. Oamenii normali vin din alte părți ale țării și speră la o viață mai bună.

Nu suntem conștienți de importanța naturii. Oamenii se gândesc doar la beneficiile de zi cu zi, aduse de exploatarea pământului – nu-și fac griji pentru viitor. D-aia distrugem natura – râurile, pădurile, dealurile, oceanele, pământurile – pentru câștigul nostru, fără să luăm în considerare ce-i facem mediului. Nu e doar o problemă locală din Dhaka, ci e valabilă pentru toată lumea.

Ai vorbit cu mulți localnici când făceai pozele?
Da, am vorbit cu o groază de oameni care locuiau pe lângă râu. Am și prieteni care stau acolo. Oamenii își schimbă constant poziția pe râu din diferite motive. Unii ocupă partea cu râul, ridică clădiri sau fabrici și aduc mai mulți oameni din afara orașului. Fabricile oferă transport ușor și locuri de muncă ieftine. Dar acum, râul Buriganga pare să semene cu un canal mic. Cândva, râul era de trei până la patru ori mai mare.

Multe dintre imagini au tenta asta gri sau bej – culori șterse. Ai făcut-o intenționat?
În mare, îmi place să am o paletă de tonuri pentru un anumit proiect. Pentru proiectul meu Urbanizarea disperată, folosesc genul ăsta de tonuri pale ca să creez legătura cu natura care moare. Vei găsi un detaliu comun în toate poveștile mele: nu există contrast. Îmi place să-l fac cât mai slab și în culori mai puțin saturate.

Ai numit seria „Urbanizarea Disperată". De ce „disperată"?
Cred că titlul este foarte relevant pentru povestea mea și pentru ce vreau să transmit. Noi, oamenii din Dhaka, distrugem râul cu ignoranța noastră. Din punctul de vedere al râului, urbanizarea și oamenii sunt prea disperați să se folosească de el. Urbanizarea pune stăpânire pe râu din cauza lăcomiei. D-aia am ales titlul, ca să exprim problema asta.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Dana Alecu

Citește mai multe despre poluare:
Fotografii cu „Satele Canceroase" din China Cum afectează arderea combustibililor fosili oceanele lumii Incendiile ar putea să facă Cernobîlul și mai radioactiv