Mahalaua Belconnen, fotografiată de Lee Grant, pare familiară oricui a crescut la marginea orașului. Districtul din Canberra e esența mahalalei australiene: șosele, pubele pe roți și clădiri blocate în anii 1980. Ca să sărbătorească frumusețea mediocrității sale, Lee a documentat comunitatea timp de șapte ani. Am vorbit cu ea despre lucrările sale.VICE: Care e legătura ta cu Belconnen?
Lee Grant: Am crescut aici de la opt până la 18 ani, când am plecat din Canberra ca să locuiesc în Sydney și în străinătate. Apoi m-am întors când aveam 28 de ani și am sfârșit prin a mă muta în casa în care am crescut, pentru ceva timp. Doar ce am cumpărat o casă aici.
Lee Grant: Am crescut aici de la opt până la 18 ani, când am plecat din Canberra ca să locuiesc în Sydney și în străinătate. Apoi m-am întors când aveam 28 de ani și am sfârșit prin a mă muta în casa în care am crescut, pentru ceva timp. Doar ce am cumpărat o casă aici.
Publicitate
Ce te-a făcut să fotografiezi mahalaua în care ai crescut?
Studiam pentru masterul meu în arte vizuale și fotografiam diverse lucruri care mă interesau, dar cumva nu se legau. Apoi într-o zi am dat de un graffiti imens care spunea „Belco pride" (de la „Belconnen") și mi-a venit o idee pentru teza mea. Am început să fotografiez, bazându-mă pe ideea că-mi regăsesc calea din nou, ca adult, într-un mediu familiar, dar cumva exotic.
Studiam pentru masterul meu în arte vizuale și fotografiam diverse lucruri care mă interesau, dar cumva nu se legau. Apoi într-o zi am dat de un graffiti imens care spunea „Belco pride" (de la „Belconnen") și mi-a venit o idee pentru teza mea. Am început să fotografiez, bazându-mă pe ideea că-mi regăsesc calea din nou, ca adult, într-un mediu familiar, dar cumva exotic.
Vorbește-mi despre spiritul lui Belco.
Nu l-am sesizat până n-am început să fac pozele. Majoritatea oamenilor pe care i-am întâlnit iubesc locul în care locuiesc, pentru că acolo sunt și prietenii și familia lor. E o comunitate bine închegată.Există un soi de conflict între nordul și sudul Canberrei. E mai degrabă amuzant. L-am urmărit de la depărtare cu un soi de interes. Dar pare destul de real pentru oamenii care se identifică cu Canberra totuși, lucru pe care-l găsesc fascinant, dacă e să țin cont de cultura globalizatoare a lumii la acest moment.Cine sunt oamenii din imagini?
Sunt mai mulți oameni pe care i-am întâlnit de-a lungul anilor. Pe câțiva îi știu, alții sunt străini. E un portret cu o femeie care se numește Cynthia, pe care o știu din copilărie – era vecina mea și am crescut cu copiii ei. Există mereu oameni interesanți pe care-i întâlnești în viața ta, iar fotografia e o cale intimă prin care ajungi să cunoști pe cineva. Asociez cumva fotografiile mele cu propria căutare a unui loc de care să aparțin.
Nu l-am sesizat până n-am început să fac pozele. Majoritatea oamenilor pe care i-am întâlnit iubesc locul în care locuiesc, pentru că acolo sunt și prietenii și familia lor. E o comunitate bine închegată.Există un soi de conflict între nordul și sudul Canberrei. E mai degrabă amuzant. L-am urmărit de la depărtare cu un soi de interes. Dar pare destul de real pentru oamenii care se identifică cu Canberra totuși, lucru pe care-l găsesc fascinant, dacă e să țin cont de cultura globalizatoare a lumii la acest moment.Cine sunt oamenii din imagini?
Sunt mai mulți oameni pe care i-am întâlnit de-a lungul anilor. Pe câțiva îi știu, alții sunt străini. E un portret cu o femeie care se numește Cynthia, pe care o știu din copilărie – era vecina mea și am crescut cu copiii ei. Există mereu oameni interesanți pe care-i întâlnești în viața ta, iar fotografia e o cale intimă prin care ajungi să cunoști pe cineva. Asociez cumva fotografiile mele cu propria căutare a unui loc de care să aparțin.
Publicitate
Cât de mult s-a schimbat zona?
Când eram mică, erau doar comunități anglofone și clasă muncitoare. Acum găsești mai mult clasă medie și multiculturalitate. Există atâtea grupuri entice în zona asta comparat cu acum 30 de ani. Atunci, unele dintre suburbiile din nordul Belco aveau o reputație destul de dură, dar acum s-au mai liniștit. E amuzant totuși, cu cât se schimbă lucrurile, cu atât se încăpățânează să rămână la fel.
Când eram mică, erau doar comunități anglofone și clasă muncitoare. Acum găsești mai mult clasă medie și multiculturalitate. Există atâtea grupuri entice în zona asta comparat cu acum 30 de ani. Atunci, unele dintre suburbiile din nordul Belco aveau o reputație destul de dură, dar acum s-au mai liniștit. E amuzant totuși, cu cât se schimbă lucrurile, cu atât se încăpățânează să rămână la fel.
Mai vezi și alte imagini din alte cartiere:
În Los Angeles oamenii sunt traumatizați de găștile de cartier Comunitățile din cartier sunt mai feren-tari ca tine Fotografii cu cele mai temute bande de cartier din Los Angeles
În Los Angeles oamenii sunt traumatizați de găștile de cartier Comunitățile din cartier sunt mai feren-tari ca tine Fotografii cu cele mai temute bande de cartier din Los Angeles