Germania anunță că va tăia imigranților accesul la ajutor social

Foto: Mugur Vărzariu

Germania și-a anunțat planurile de a tăia accesul la ajutoare sociale imigranților din alte țări din Uniunea Europeană. Susține că abuzul de ajutoare sociale a reprezentat o problemă tot mai mare în ultimul an.

Printr-o propunere aprobată de cabinet miercuri, Germania ar putea expulza cetățenii UE care nu și-au găsit loc de muncă în țară după șase luni sau pe cei care se descoperă că au abuzat de sistemul de ajutor social. Situația e similară în Marea Britanie, care și-a înăsprit regulile de securitate socială pentru a stopa „turismul pentru ajutor social”.

Planul restrânge și accesul la ajutorul de stat pentru copii, care va fi primit doar de cei cu număr de identificare, pentru a împiedica familiile să ceară ajutor pentru copiii lor în mai multe țări sau pentru copii inexistenți. Cei care se descoperă că au falsificat documente în acest scop vor avea interdicție în țară timp de cinci ani. Politicienii din opoziție spun că o astfel de interdicție ar interfera cu politica UE de liberă circulație, care are reguli stricte în legătură cu libertatea de mișcare în cadrul Uniunii.

Propunerea n-a fost încă aprobată de Parlament, dar cum coaliția cancelarului german Angela Merkel e majoritară, are mari șanse să fie aprobată lejer.

Aceste planuri sunt o reacție la ridicarea restricțiilor pentru imigranții din România și Bulgaria în ianuarie, din cauza temerii că cetățenii din țările sărace vor veni în țările mai bogate din UE ca să profite de sistemul de ajutor social. Mai multe orașe germane s-au plâns în legătură cu migrația săracilor – mulți dintre ei romi din cele două țări est-europene – care locuiesc în condiții mizere și nu reușesc să-și găsească de lucru și astfel abuzează de ajutorul social.

„Libertatea de mișcare e o parte esențială a integrării în Uniunea Europeană, cu care suntem total de acord”, le-a declarat ministrul de Interne german Thomas de Maiziere reporterilor din Berlin miercuri și a insistat că noile măsuri nu se vor ciocni cu regulile UE. „În orice caz, asta nu înseamnă că trebuie să închidem ochii la problemele pe care le cauzează această libertate de mișcare.”

De Maiziere a spus că Germania va pune deoparte aproximativ 25 de milioane de euro pentru țările cele mai afectate de problemă și va achita costurile de găzduire, încălzire și îi vor obliga pe furnizorii de asigurări de sănătate să plătească pentru vaccinuri și îngrijirea medicală necesară.

Autoritățile din respectivele orașe sunt, totuși, sceptice. „E un semn bun că orașele vor primi 25 de milioane de euro anul acesta pentru a se ocupa de costurile adiționale”, a spus Ulrich Maly, primar al Nurembergului și președinte al Asociației Germane a Orașelor și Municipiilor. Dar organizația spune că abuzul de ajutor social nu e problema centrală a orașelor – și că Germania ar avea o situație mai bună dacă s-ar ocupa de îmbunătățirea condițiilor pentru oameni în țările natale ale acestora.

Opoziția a criticat aspru reformele propuse. Partidul Verde le-a numit „defăimătoare și nesubstanțiale”, iar Partidul de Stânga a spus că măsurile luate sunt populiste. Chiar și politicienii implicați în conceperea reformei au recunoscut că dezbaterea despre imigrare din Germania se concentrează excesiv pe suspiciuni de fraude. Alte țări europene cu nevoie de forță de muncă și cu sisteme sociale puternice sunt mai puțin preocupate de imigrare, au sugerat aceștia într-un raport.

Dar propunerile germane fac parte dintr-un curent la modă în toată Europa. Marea Britanie a anunțat de curând că va reduce perioada în care imigranții beneficiază de ajutor social de la șase la trei luni; alte țări ca Franța sau Suedia au introdus restricții mai aspre.

În Germania, criticii spun că măsurile mai mult fac concesiuni decât să se ocupe ca lumea de problemă. Sugerează că politicienii creștin-democrați ai lui Merkel au venit cu propunerea ca o ofertă de pace populistă pentru partidul bavarez înfrățit cu ei, CSU. În săptămânile dinainte de alegerile europene, partidul bavarez a promovat fraza „cine trișează, va fi dat afară” și a avertizat despre „turismul pentru ajutor social” din Germania. Oponenții spun că sloganul se apropie periculos de mult de sloganele clasice folosite de partidul de extrema dreaptă, NPD: „Infractorii străini afară din țară!”

Problema cea mai mare, spun criticii, e că nu există dovezi că abuzul de ajutor social ar fi o problemă în Germania.

Din ianuarie, cetățenii României și cei ai Bulgariei, care au intrat în UE în 2007, beneficiază de principiul libertății de mișcare a muncitorilor, ceea ce le permite să lucreze legal în Germania și le dă dreptul la ajutor social din partea statului – după o perioadă de trei luni. Pot aplica pentru ajutor social dacă sunt șomeri sau nu câștigă destui bani cât să se întrețină. În prima jumătate a anului, imigrația din aceste țări spre Germania a crescut; Institutul de Cercetare al Pieței Muncii a raportat că 63 000 de români și bulgari au venit în Germania din ianuarie încoace, iar numărul total al imigranților din aceste țări a ajuns la 465 000.

Și totuși, nimic nu dovedește că acest lucru a dus la un abuz de ajutoare sociale, așa cum suspectează unii politicieni.

Majoritatea acestor imigranți români și bulgari lucrează – deci plătesc taxe la stat și contribuie cu bani la sistemul german. În luna mai a anului 2014, doar 13 procente dintre ei primeau ajutor de la stat.

Sunt mai mulți români și bulgari care primesc ajutor social în prezent față de anul trecut, dar asta numai pentru că numărul lor a crescut. Dar deși procentajul românilor și bulgarilor care primesc ajutor e puțin mai mare decât cel al cetățenilor germani, tot e mai scăzut față de numărul total al imigranților. Nu e cazul să facem o tevatură din asta, spune expertul în imigrare Herbert Brücker de la Institutul pentru Piața Muncii și Cercetarea Locurilor de Muncă.

Brücker mai e stresat de faptul că, potrivit cifrelor institutului său, nu există motive ca guvernul german să creadă că românii și bulgarii încearcă să profite de statul german.

„Mi se pare chestionabil faptul că măsurile luate împotriva abuzului de ajutor social sunt legate de un anumit grup – românii și bulgarii”, a declarat el la televiziunea germană publică. „Nimic nu dovedește că aceste grupuri abuzează de ajutoarele de stat.” Un raport al Partidului Verde a dezvăluit că în 2013 a existat un total de două sute de cazuri de abuz și fraude de tip acte false pentru căsătorie. Asta înseamnă 0,5 procente din totalul imigranților români și bulgari din Germania.

„Am fost foarte surprins să aud la conferința de presă că aceste reforme intenționează să transforme dezbaterea într-una obiectivă, când de fapt nu avem niciun motiv să credem că imigranții abuzează de sistemul social german”, a comentat pentru VICE News Ferda Ataman, care conduce o agenție de presă germană care susține că prezintă obiectiv informațiile despre problemele legate de emigrare.

Ataman a spus că măsurile propuse importă în Germania ceea ce s-a stabilit deja în UE.

Singurele politici noi, spune Ataman, sunt controalele mai stricte a ajutoarelor pentru copii și mărirea perioadei de interdicție pentru cei acuzați de fraudă.

Ataman argumentează că dezbaterea actuală e problematică „deoarece insinuează că cetățenii UE care primesc ajutor social în Germania fac ceva ilegal. Când de fapt își cer doar drepturile.”

Oponenții acestei reforme spun că ea se bazează în mare parte pe temeri rasiste și stereotipuri: că străzile s-ar umple de romi cerșetori, de golani sau de prostituate și să săracii ar migra în masă spre Germania. De fapt, Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) accentuează că o parte considerabilă dintre noii imigranți sunt calificați și economia germană are mare nevoie de ei.

Când Polonia a intrat în UE în 2011, Germania s-a temut de o invazie similară de polonezi pe piața de muncă. Dar în scurt timp, s-a dovedit că Germania a avut cel mai mult de câștigat din creșterea forței de muncă care a rezultat în urma emigrării polonezilor.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește mai multe despre imigranții din Germania:

Imigranții merg sute de kilometri din Grecia în Germania
Berlin, orașul unde românii nu se simt imigranți
Imigranții merg sute de kilometrii din Grecia în Germania