Guvernul joacă cinematograful românesc la ruletă

România Film în greva foamei

De Ioana Moldoveanu

 foto: Wassly Abdoun Tamzali

De la stânga la dreapta: Maria Bikfalvi, Marcel Negruți, Constantin Curelea

Maria Bikfalvi, președintele Sindicatului România Film, alături de Constantin Curelea, vicepreședinte și Marcel Negruți, director economic al regiei fac de ieri greva foamei la Cinema Patria din capitală. Clădirea urmează a fi transformată în cazino, conform unui ordin al Ministerului Culturii, care mută cinematografele de stat în mâinile Secretariatului General al Guvernului (SGG), respectiv ale Administrației Patrimoniului de Stat (RA-PPS), care le va vinde și va ajuta astfel baronii locali să mai dea niște tunuri. Cei trei susțin că, pentru a putea face asta, ministrul culturii Puiu Hașotti a demis fosta conducere România Film pe motive de proastă administrare a regiei.

Cum oamenii au mai protestat vreo 15 zile în octombrie alături de alți 200 de colegi, dar nu prea au fost băgați în seamă, au ajuns la greva foamei, din disperarea de a atrage atenția. Așa că am trecut astăzi de dimineață pe la Patria, ca să vorbesc cu ei.

VICE: Bună dimineața, ați stat aici la Patria peste noapte?

Maria Bikfalvi: Da. N-am mai mâncat de ieri dimineață, dar mi s-au adus căciulă și schimburi. Am stat înăuntru, dar și afară, pentru că suntem păziți de mai mulți jandarmi decât suntem noi, chiar și de unii în civil. Stăm aici până premierul îl demite pe Puiu Hașotti și cât ne ține sănătatea. Nu vrem să murim, vrem să atragem atenția. Dar, deși ieri au venit o grămadă de televiziuni, numai NașulTV și OTV au difuzat ceva. Probabil pentru că nu e cu noi și Oana Zăvoranu.

Nici protestele de la Ministerul Culturii și de la Guvern nu au fost mediatizate.

Au fost 220 de oameni, din toată țara, dar și Sergiu Nicolaescu, Geo Saizescu, Florin Piersic, Sebastian Papaiani și Leonard Doroftei. Nu ne-a băgat nimeni în seamă. Ministrul pentru dialog social Liviu Pop, când a auzit câți suntem, ne-a tratat ca pe o cantitate neglijabilă, căci nu reprezentăm un număr impresionant de voturi. Numai jandarmii ne-au dat atenție, ne-au rugat să nu fim foarte zgomotoși că deranjăm, iar ieri ne-au cerut autorizație, deși greva foamei nu are nevoie de așa ceva.

Acum sunteți doar trei oameni.

Mai sunt colegi în greva foamei la Piatra Neamț, la Botoșani și mai urmează. Din păcate, pentru că tinerii nu vor să se angajeze la România Film, media de vârstă e de 40-55 de ani, iar sănătatea nu permite la foarte mulți să se înfometeze. Un domn de la Timișoara ne-a spus că e alături de noi, dar are diabet.

Cât de sigur este că vor să facă cazino la Patria?

Am văzut pe biroul secretarului adjunct al Secretariatului General al Guvernului (SGG) Dan Mihalache hotărârea de guvern deja plecată spre avizare, prin care cinematografele treceau sub conducerea SGG și de acolo la RAPPS, ceea ce înseamnă vânzarea lor. Au și venit oameni interesați de cumpărarea lor, ca să le vadă, dar nu spun cine i-a trimis. Am adresele unui domn care cere două săli în Mangalia, de exemplu.

Câte cinematografe erau înainte și ce s-a întâmplat cu ele?

MB: Acum patru ani s-au vândut 139 de cinemtografe, prin intermediul ministrului culturii de-atunci, Adrian Iorgulescu, coleg cu Hașotti. Nimeni nu răspunde pentru ce s-a întâmplat cu ele. Au devenit baruri, discoteci, orice altceva în afară de cinematografe, deși legea spune că trebuie să le menții destinația inițială timp de 15 ani din momentul vânzării. În acest moment, la nivel național mai sunt 29 de cinematografe în proprietatea România Film și 161 închiriate. Și vor să le vândă și pe-astea. E vorba de milioane de euro.

Constantin Curelea: În județul Argeș, cinemaul Lumina era cea mai mare sală din municipiu,exista din '56 și nu a avut niciodată altă destinație. Acum acolo se află tâmplărie și loto-prono. Cinemaul București are o mie de metri pătrați în interior și 2 500 de jur împrejur și a fost predat Filarmonicii, care nu are fonduri și l-a lăsat în paragină, deși putea funcționa ca cinematograf până găseau bani. La Râmnicu-Vâlcea s-a dărâmat singurul cinema din oraș, ridicat în 1970. În locul lui s-a făcut un teatru, de parcă nu mai exista alt teren pentru o asemenea construcție. O grădină de vară a fost dată unui localnic care a dărâmat-o și a construit o vilă.

Dacă le lăsau România Film, nu ar mai fi fost în paragină?

Nu. Deși nu primim bani de la Ministerul Culturii, ci ne subvenționăm singuri din bilete și din chiriile pe care le încasăm, conducerea demisă de Puiu Hașotti a modernizat multe săli, a digitalizat și a venit cu conceptul de 3D Caffe. Numărul spectatorilor a crescut cu 900%, pentru că biletele variază între 5 și 15 lei, iar prețul e accesibil tuturor, nu ca la mall, deși dăm aceleași filme. În plus, noi găzduim și festivaluri.

Cum era înainte de conducerea demisă?

Filmele se dădeau în reluare, ni se tăiau lumina sau gazele pentru că nu plăteam facturile, lumea nu-și lua salariile. Demiterile ar trebui să se facă pe criterii de competență, nu pe culoare politică și repectând legea, care cere un anumit parcurs al demisiei, nu doar așa, la cererea ministrului care vrea să servească o anumită clientelă.

Înțeleg, statul nu vrea să dea bani pentru îngrijirea cinematografelor, dar vrea să le vândă.

MB: Dacă n-au putut să vândă Oltchimul...

CC: Când sunt în paragină, cinemaurile sunt ale România Film. Când sunt de vânzare, sunt ale statului. Noi nu protestăm să ne achite datoriile, să ne salveze sau să ne dea bani, ci să fim lăsați în pace.

Cei care susțin cauza pot depune semnături la cinema Patria sau pot da un Like paginii lor de facebook.

Comments