​Hackerii români care conduc mașini Porsche pe care le-au cumpărat din banii tăi

La poalele munților Carpați, în România, se întinde orășelul Râmnicu Vâlcea. Echipa InfoSec îl numesc Hackerville sau Cybercrime Central, dar i s-ar putea spune BMW City. Mașinile germane cu mulți cai putere scârțâie și se învârt pe străzi după lăsarea serii.

Pe vremuri un mândru oraș industrial, Râmnicu Vâlcea nu are prea multe joburi de oferit. Există un singur centru de cumpărături, pe care oamenii îl numesc Muzeul. Cei care nu sunt implicați în infracțiuni cibernetice merg acolo doar să caște gurile. „Nu-și permit să cumpere nimic", mi-a zis bloggerul râmnicean Mihai Vasilescu. O vorbă locală zice așa: „Dacă n-ar fi existat hackerii, orașul ar fi fost mort demult."

„Tipii din Hackerville și-au câștigat reputația ca rezultat al dorinței de a face bani", mi-a zis cercetătorul român specializat în securitate cibernetică, Stefan Tănase, de la Kaspersky Lab.

Băieții ăștia nu au vreun talent excepțional. Sunt hoți mărunți care le trimit cumpărătorilor pe eBay cărămizi în loc de telefoane sau sparg conturi bancare cu ajutorul unor instrumente rusești.

Hackerii români au furat peste un miliard de dolari în 2014. Tănase a zis, cu referire la popularul serial TV Mr Robot, că „e o sumă de bani care te face să-ți pui întrebări despre bine și rău."

Infracțiunile cibernetice scot un profit generos în lumea întreagă. Dacă investesc doar 5 900 de dolari în software rău intenționat (malware), hackerii generează un profit net de 84 100 de dolari. Fenomenul traversează granițele, provoacă sistemele juridice și pare de neoprit. Ar putea ajunge la 2,1 trilioane de dolari până în 2019, totalul produsului intern brut din Italia.

Expertul Kaspersky Lab, Stefan Tănase, a urmărit mai multe bande de infractori est-europeni în ultimii zece ani.

Un caz de studiu foarte interesant și recent despre stilul de viață al cyberinfractorilor e Roman Seleznev, a zis el. Hackerul rus, cunoscut uneori sub numele de „2pac", poza de obicei încărcat cu bijuterii din aur pe stilul rapperilor sau înconjurat de grămezi de bani. A fost reținut de autoritățile americane în timp ce se bucura de vacanță în Insulele Maldive, într-o stațiune de 1470 de dolari pe noapte, în iulie 2014. S-a descoperit că stocase pe laptop peste 1,7 milioane de numere de carduri de credit. Procurorii au zis că infractorul făcea milioane de dolari din vânzarea numerelor cardurilor furate pe piața neagră. Seleznev, care a fost condamnat în luna august și va fi condamnat în decembrie, e fiul unui parlamentar rus.

O altă poveste epică e cea a bandei rusești Koobface, pe care Tănase a investigat-o cu câțiva ani în urmă.

„Le plăcea să se trezească în zornăitul banilor. În fiecare dimineață, fiecare membru al bandei primea un sms din care afla câți bani câștigase în ultimele 24 de ore", a zis el.

Toți primeau mesajele pe la 9 sau 10 dimineața, cu excepția șefului, căruia nu-i plăcea să se trezească devreme, așa că primea mesajul pe la prânz.

Banda rusească a avut o activitate intensă în 2010 și făcea câte zece mii de dolari pe zi. Membrii ei își făceau vacanțele în Monte Carlo și Bali.

Am avut pe perete o fotografie cu unul dintre tipi cu o mască de scufundări, a declarat pentru New York Times în 2012 Ryan McGeehan, care a investigat incidentul pentru Facebook.

Koobface a răspândit un virus pe Facebook și a introdus păcăleli cu antiviruși pe peste 400 de mii de calculatoare. Conduceau operațiuni ca o afacere adevărată, aveau și birou în St. Petersburg, Rusia.

Șefii lumii interlope cibernetice nu doar că se răsfață, dar folosesc luxul ca instrument de marketing ca să-și motiveze partenerii și ca să angajeze unii dintre cei mai buni hackeri din lume. Pe plan global, optzeci de procente dintre hackeri operează în cadrul unei grupări de crimă organizată.

Unul dintre șefii est-europeni ai crimei organizate cibernetice a anunțat în 2014 că oferă un Ferrari pentru hackerul care inventează o nouă schemă profitabilă de hacking. Premiul a fost anunțat printr-un videoclip în care apăreau un Ferrari, un Porsche și niște asistente sexi. Mahărul a primit o grămadă de e-mailuri, a scris Marc Goodman în cartea lui, Future Crimes.

Banda KlikVIP din Muntenegru a avut un truc similar. În 2008, au anunțat că oferă o servietă plină cu euro afiliatului care infectează cele mai multe bancomate, conform lui Goodman.

Un alt anunț de recrutare pentru afiliați, postat de alt grup de hackeri, promitea cantități enorme de bani „care ți-ar putea rezolva toate problemele ".

Infractorii știu regulile afacerii și încearcă să-și facă clienții fericiți. Cei mai de succes hoți susțin chiar că onestitatea e o parte esențială a afacerii lor, conform unui raport FSecure.

Unii hackeri se bagă în asta pentru bani și apoi nu mai pot ieși. Câștigă mult mai mult decât ar câștiga la o companie legală de software, care plătește taxe și respectă legile. „Mulți provin din țări cu sisteme educaționale foarte bune unde învață matematică și informatică, dar în care starea economiei e foarte proastă", a zis Ștefan Tănase.

Deși majoritatea hackerilor se bagă în asta pentru Porsche-uri și Rolexuri, sunt alții care simt că infracțiunile cibernetice sunt singura lor șansă pentru o viață mai bună, mi-a zis Sean Sullivan, consilier de securitate la FSecure, Helsinki.

La un moment dat, Sullivan a dat peste un hacker din Australia care se apucase de infracțiuni ca să strângă bani să-și facă un atelier de reparații pentru laptopuri și calculatoare.

Își amintește că a mai investigat un instrument de spionaj australian făcut de un developer indian. Hackerul și-a lăsat numele vizibil pe unul dintre serverele WHOIS. Asta l-a intrigat pe cercetătorul care s-a luat după urmele lăsate și a ajuns la o pagină de Facebook care oferea consiliere în afaceri. „Pagina nu avea multă activitate", a zis Sullivan. „Tipul nu prea câștiga bani din asta, așa că se apucase să scrie spyware pentru Android. "

Expertul FSecure consideră că infracțiunile cibernetice merg mână în mână cu corupția. „În unele țări, e aproape imposibil să construiești o afacere legală fără să te împiedici de corupție ", a zis el. Oamenii de acolo apreciază luxul afișat de alții, fără să se întrebe cum au făcut aceștia rost de bani. De exemplu, primarul din Hackerville a fost reales anul acesta, deși a făcut închisoare pentru mită.

„Am găsit forumuri SEO unde participanții spuneau că au nevoie să comită niște infracțiuni ca să câștige suficient cât să aibă succes pe piața albă", a adăugat Sullivan.

În orice caz, celor care urmează calea ilegală le va fi dificil să înceapă o carieră legală ca angajați pentru o companie de securitate cibernetică. Kaspersky Lab și FSecure investighează trecutul experților pe care îi angajează. Un fost hacker nu are nicio șansă să primească un job.

De la hoți cu obrazul gros la profesioniști foarte talentați sau guru ai business-ului, lumea infractorilor cibernetici e în continuă extindere. Pentru ei, luxul e o a doua limbă. Până când sunt prinși.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre hackeri pe VICE:
Un hacker a spart iPhone 7 în doar 24 de ore
Un hacker român a inventat o aplicaţie prin care poţi fura benzină
Primul hacker filmat în acţiune, din istorie