FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

În audiență la regele țiganilor

În ziua în care VICE i-a bătut la poartă, Cioabă tocmai își primise delegații internaționali în birourile situate vizavi de casa lui din Sibiu.

Într-o zi fierbinte de iunie, pe un drum prăfos și plini de gropi, o procesiune de bărbați cobora din mașini scumpe. Mergeau toți să-l vadă pe rege.

Dorin Cioabă tocmai fusese ales președintele International Romani Union, una dintre cele mai vechi organizații romani din lume, după ce a promis că va duce cauza poporului său în atenția Națiunilor Unite. După alegeri, Cioabă s-a autoproclamat „Regele țiganilor din toată lumea”.

Publicitate

În ziua în care VICE i-a bătut la poartă, Cioabă tocmai își primise delegații internaționali în birourile situate vizavi de casa lui din Sibiu. Era imediat după alegeri, așa că avea chef de sărbătorit.

Și totuși, domnia lui a început într-o perioadă în care tensiunile din cadrul celei mai mari minorități etnice din Europa – de până la 12 milioane de persoane – a atins punctul culminant. Mulți se temeau că ridicarea restricțiilor de muncă pentru cetățenii din România și Bulgaria va da naștere unui flux de emigranți și unui val de infracțiuni în țările mai înstărite ale continentului.

Titlurile rasiste din ziare au apărut ca ciupercile după ploaie: „Romii au ajuns în Marea Britanie și deja își fac nevoile pe pragurile oamenilor”, răcnea Daily Mail, în timp ce revista elvețiană Die Weltwoche a publicat o fotografie cu un băiețel înarmat cu un pistol lângă titlul „Vin romii, fură și pleacă.”

Problema romilor a crescut anxietatea față de imigranți; la alegerile europene din mai, votanții au virat spre partidele extremiste anti-imigrare de dreapta.

Luna trecută, o gașcă de tineri din Paris l-au nenorocit în bătaie pe un băiat rom de 16 ani suspectat de hoție, după care l-au abandonat, în comă, cu multiple fracturi de craniu, într-un cărucior de cumpărături la marginea drumului. Între timp, Norvegia lucrează la implementarea unei legi care să interzică cerșetoria, o mișcare concepută special pentru a-i alunga pe romi, spun criticii.

Publicitate

Așadar, misiunea lui Cioabă – de a reprezenta poporul nedorit în Europa – nu va fi una ușoară.

Ajunși în fața porții, am fost întâmpinați de un valet îmbrăcat în negru, care ne-a condus pe lângă o piscină și o casă de oaspeți. Cei doi căței chihuahua albi, Roni și Rona, s-au gudurat la picioarele noastre la intrarea în sufrageria cu podea din marmură, canapele albe din piele și mult aur. Un ghepard și un iepure din aur stăteau de veghe, iar un acvariu imens cu o coroană de aur deasupra trona lângă fotografiile de familie.

Și Cioabă are o coroană de aur, dar o ține bine la păstrare într-un seif la bancă.

Regele e de profesie avocat și a ajuns de multe ori la știri împreună cu familia lui. Și-a bătut fratele ca să ia titlul de rege după ce tatăl său, Florin, a murit în urma unui atac de cord. (Între timp, o altă rudă de-a lui s-a declarat regele tuturor romilor). Acum câțiva ani, tatăl lui Cioabă și-a măritat fiica în vârstă de 12 ani – pe sora lui Cioabă – cu un băiat de 15 ani. Bunicul Ion a ajuns cunoscut pentru că a ajutat romii să recupereze aurul pe care li-l furase regimul comunist, dar mulți romi spun că averea familiei Cioabă s-a construit pe taxa pe care a încasat-o familia din aurul recuperat.

Așezat la o masă lungă de conferințe în timpul primului său interviu cu presa vorbitoare de engleză, Cioabă, în vârstă de 44 de ani, a spus că nici UE, nici romii nu au fost pregătiți pentru imigrarea romă. „Dar totuși, romii au emigrat.”

Publicitate

Cioabă a adăugat că, deși UE le-a dat miliarde de euro țărilor europene pentru a le ajuta să se ocupe de integrarea romilor, banii nu au schimbat deloc situația. „Autoritățile din țările unde au emigrat nu i-au ajutat. Au fost lăsați să doarmă pe străzi, în condiții inumane, să trăiască cu șobolanii și să cerșească. Nu sunt de acord și nu încurajez romii care creează probleme, dar majoritatea romilor nu sunt hoți și cerșetori”, a spus el.

„Țările au luat banii, dar nu știu ce s-a întâmplat cu ei și aș vrea să știu.”

Numai Germania merită laude, zice Cioabă. Țara a ajutat emigranții romi și a trimis copiii la școală.

Conform unui raport ONU din 2012, întrebarea „cum au fost folosiți banii UE?” îi bântuie pe mulți oameni cu capacitate de decizie din Bruxelles și alte capitale UE.

„Nu e corect să spunem că nu s-a întâmplat nimic”, spune purtătoarea de cuvânt UE Mina Andreeva. „Avem dovezi că au existat niște programe de integrare foarte bune.” Dar tot ea a recunoscut că „progresele sunt lente și vor trece decenii până când acești oameni vor putea fi integrați corespunzător.”

UE plănuiește acum să strângă bani special pentru a-i ajuta pe romi să se integreze. Dar Cioabă susține că foarte puțini romi au plecat din România de la ridicarea restricțiilor pe 1 ianuarie – estimează că au emigrat doar câteva zeci de familii și nu zeci de mii sau milioane, așa cum avertizau unii. Iar apărătorii drepturilor romilor cred că cei care au emigrat se vor întoarce înapoi după ce vor simți că sunt ostracizați în străinătate.

Publicitate

Pentru Cioabă, calea spre victoria pentru drepturile romilor trece prin ONU. Are de gând să meargă în America luna aceasta ca să-l întâlnească pe secretarul general Ban Ki-moon și să discute posibilitatea - ridiculizată de mulți – ca romii să fie recunoscuți ca națiune de oameni fără teritoriu.

„Fiecare minoritate e o majoritate undeva în lume”, spune Cioabă. „Dar noi nu avem nimic. Dacă obținem acest statut, vom avea mai multe șanse să ajutăm comunitatea romă.”

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește mai multe articole despre romi:

Staborul romilor e mai eficient ca judecata de la noi

Primăria Eforie te evacuează pe motiv că-ți face casă

La ţigănci