În România, până și drumul spre spațiul cosmic trece pe la DNA

După zborul unic în spațiu de acum 34 de ani al lui Dumitru Prunariu, România ar fi putut avea, până în 2025, încă un cetățean care să privească planeta din imponderabilitate. Cel puțin așa promitea Asociația Română pentru Cosmonautică și Aeronautică (ARCA) în 2012, când anunțase ceea ce se numea Programul Spațial al României 2012 - 2025 , „o inițiativă privată desfășurată de ARCA în colaborare cu partenerii săi, care are ca scop dezvoltarea la cel mai înalt nivel al domeniului aerospațial național".

De atunci, însă, ca-n orice poveste românească în care e vorba de mulți bani, și mai ales de banii statului, lucrurile s-au împotmolit la DNA și eventualul Prunariu 2 așteaptă departe de rampa de lansare. Cosmonautul ar fi urmat să-și ia zborul cu racheta orbitală pilotată Super Haas, un vehicul orbital de clasă medie, în două trepte. Pentru ARCA, prioritatea pe termen scurt era realizarea motorului rachetă Executor, iar pentru asta avea nevoie de două sute de mii de dolari.

La trei ani de la debutul acestui program, lucrurile stau foarte diferit. ARCA s-a mutat în statul american New Mexico, s-a transformat din ONG înARCA Space Corporation și se autosusține financiar prin proiectul seriei de roboți aerieni AirStrato, resurse din care va susține și propriul program spațial. „Nu ne-am dorit asta, dar anumite situații din România au cauzat-o", povestește Elena Simona Popescu, PR Manager ARCA Space. „Situațiile" au fost de fapt relațiile cu autoritățile române, care „n-au fost niciodată interesate să se implice în Programul Spațial al României". „Cea mai mare piedică în calea dezvoltării noastre a fost Agenția Spațială Română (ROSA). De la început, relațiile cu ei au fost tensionate. Este aproape imposibil pentru un dezvoltator de programe spațiale să realizeze un proiect spațial cu echipaj uman, fără sprijinul guvernului țării respective. Priviți cazul echipei SpaceX, sprijinită de NASA pentru a trimite astronauți și echipamente pe Stația Spațială Internațională (SSI)", explică Elena.

Spre deosebire de programul american, cel propus de ARCA era conceput cu scopuri mult mai modeste și costuri reduse, conform capabilităților financiare ale României. „Discrepanța dintre ARCA și ROSA era uriașă. Noi, un ONG cu fonduri infime, am reușit să realizăm cu succes zece misiuni de zbor, colaborând ireproșabil cu Marina și Aviația. Agenția Spațială Română, cu fonduri anuale de milioane de dolari, venite atât de la Statul Român, cât și de la Agenția Spațială Europeană (ESA), are realizări nule sau proiecte pe hârtie, de zeci de ani", acuză Elena.„Răspunsul Agenției la realizările noastre s-a materializat în atacuri permanente și campanii de hărțuire extrem de agresive, în mass-media, dar și pe căi ascunse, pentru a ne discredita imaginea", explică PR-ul ARCA.

Elena vorbește și de demersuri ilegale pentru ca ARCA să nu se califice în competițiile organizate ROSA, competiții care ar fi dat posibilitatea organizației să obțină fonduri pentru dezvoltarea anumitor programe aerospațiale. „Asta ne-a determinat să conștientizăm că ARCA nu are nicio speranță de a trimite un om în spațiu, din România, și am decis să ne mutăm activitatea într-o țară unde corupția nu e o piedică în desfășurarea activității noastre aerospațiale".

Unul dintre concursurile la care ARCA s-a înscris și pe care l-a pierdut a fost Competiția pentru proiecte de cercetare – dezvoltare – inovare în cadrul Programului de Cercetare – Dezvoltare – Inovare pentru Tehnologia Spațiala și Cercetare Avansată desfășurată în 2012. Chiar cu câteva luni înainte de desfășurarea competiției organizată de ROSA, cei de la ARCA trimiteau chiar și o scrisoare deschisă primului ministru de atunci, Mihai-Răzvan Ungureanu, intitulată Opriți atacurile Agenției Spațiale Române și semnată de Dumitru Popescu, președintele organizației. Scrisoarea conținea câteva exemple de 'atacuri' în presă ale celor de la ROSA și îi cerea premierului să intervină pentru a le opri.

După un an de la această scrisoare deschisă, cearta a ajuns, ca-n orice poveste românească de azi, să se ducă pe teritoriul Direcției Naționale Anticorupție (DNA). În aprilie 2013, ARCA a sesizat DNA pentru „lipsa de transparență menită să ascundă incompetenţa şi frauda în Programul de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare – Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată STAR, precum şi conflictele de interese şi abuzurile în serviciu care au marcat această competiţie".

Vezi documentarul VICE despre viitoarele costume ale cosmonauților

Astăzi, ROSA se abține de la comentarii. „Deoarece în acest moment există un proces în desfășurare intentat de ARCA, Agenției Spațiale Române, nu dorim să facem declarații cu privire la acest subiect, până la soluționare. De asemenea, nu dorim să răspundem la niciun fel de întrebare în contextul unui astfel de articol în care subiectul este ARCA", ne-au transmis reprezentanții Agenției Spațiale Române.

Ce se întâmplă însă cu planurile ambițioase ale ARCA de a trimite un cosmonaut român în spațiu? „Funcționând ca și companie americană, este evident că nu vom mai dezvolta un Program Spațial al României, deși ăsta era țelul nostru. Nenumăratele piedici de aici ne-au obosit", spune Elena. Ea susține însă că viziunea tehnică a programului spațial al ARCA va rămâne neschimbată, se va schimba doar contextul, iar steagul României nu va fi purtat cu mândrie la bordul viitoarelor nave spațiale ale ARCA. În România este păstrat un centru secundar de operațiuni, care se va ocupa cu dezvoltarea anumitor componente de software și cu testarea motoarelor rachetă Executor.

Vezi documentarul VICE despre primul animal care va ajunge în spațiu

Dar, adaugă Elena, trimiterea unui cosmonaut în spațiu în următorii ani este destul de realistă, fiind obiectivul principal pentru care echipa ARCA se mobilizează. În paralel cu dezvoltarea tehnologică, vor fi create programe de recrutare și selecție pentru viitorii astronauți care vor pilota rachetele ARCA. „Primul cosmonaut de la ARCA sperăm să fie român și să aducă bucurie mare țării noastre. Există deja primele persoane recrutate de ARCA, pentru calitatea de pilot de rachetă, se vor înscrie și alții, odată cu lansarea programului de selecție", spune ea.

Există doi piloți români, membrii în cadrul ARCA, care ar putea candida în programul de selecție a piloților cosmonauți: Mugurel Ionescu și Mihai Ilie. În urmă cu două luni, cei doi au pilotat balonul din care a sărit cu parașuta Gabriel-Dan Chiriac, de la 10.400 de metri, doborând astfel recordul național deținut până atunci timp de aproape 45 de ani de generalul Grigore Baștan.

Urmărește VICE pe Facebook.

Mai citește despre extratereștrii:
Am un extraterestru în cap Festivalul OZN-urilor din Pine Bush Românii nu cred în nave spațiale, cât cred în îngeri Omul care locuieşte în Barba Dragonului rupe tăcerea