HIGH HUI

Doctorii din India te taie cu lama ca să te vindece de orice boală

De Rajan Zaveri

Veteranul venesecției, Mohammad Gyas, își privește fiul cum îl taie pe un bolnav, cu o lamă, pe mâini și pe picioare, lăsând să iasă boala prin sângele care curge. Totul se întâmplă în grădinile Jama Masjid, la o moschee din Old Delhi. La câțiva metri depărtare, un suferind de artrită de vârstă mijlocie sare energic pe o platformă din cărămidă. Sare înapoi, cu un rânjet pe față, și spune că recuperarea sa este rezultatul unui tratament tradițional aplicat de doctorii din India, tratament care lasă-n urmă foarte mult sânge.

Se spune că practica asta veche, combinată cu regimuri alimentare stricte, vindecă orice, de la dureri de inimă și artrită, la cancer și diabet. „Cu cât sângele este mai închis la culoare, cu atât trebuie să sângerezi mai mult.”, îmi spune Gyas. Un tratament obișnuit durează șase săptămâni. Fiul lui Gyas lucrează cu câțiva asistenți care îl ajută la pus garouri, spălarea sângelui și tratarea tăieturilor cu un amestec de condimente. Un doctor este binevenit pentru acordarea injecțiilor antitetanos.

Gyas a învățat venesecția de la bunicul său și i-a transmis-o mai departe fiului. Practică și supraveghează genul ăsta de tratamente zilnic, din 1980, în același loc. De atunci păstrează mândru fiecare lamă folosită, iar acum le are pe toate depozitate în 20 de butoaie de plastic. „Mulți ani, mulți oameni, multe lame” spune arătând mândru spre grămada de butoaie. „Cum să te îndoiești de eficiența tratamentului meu?”

Gyas suferă de Parkinon și din 2008 nu-și mai poate practica meseria. Nici el nici fiul său n-au tăieturi pe ei. Totuși, lucrul ăsta pare să nu conteze pentru pacineții lor care vin din locuri îndepărtate să se vindece, inclusiv din Japonia și din Statele Unite. Poate că genul ăsta de tratament funcționează sau poate că funcționează dieta fără alcool, fără tuutn și bogată-n legume.

Oricum, este un mediu incredibil de pozitiv. „Uită-te la mine acum” strigă-ntr-o engleză stricată un pacient mai vechi bolnav de artrită, bălăngănindu-se ca o balerină lipsită de grație. „Pot să-mi mișc orice, nu mă doare nimic.”