Kurzii persecutați din Iran nu și-au votat noul președinte

Răposatul șeic Ezzedin Hosseini (stânga) și Abdullah Mohtadi (dreapta) cu alți membri ai partidului Komala, prin 1980. Hosseini, liderul spiritual al Mahabadului, a fost un negociator ale principiilor kurde și a fost susținut de Komala. (Foto via)

Iran nu e o țară prea preocupată de drepturile oamenilor săi. Sau de cele ale animalelor, dacă tot veni vorba. Și cum recent au avut loc în țară alegeri electorale, iar Mahmoud Ahmadinejan a fost înlăturat de Hassan Rouhani, aceste violări de drepturi au atras atenția presei internaționale în ultima vreme. Dar tuturor pare să le scape din vedere o problemă: cea a minorităților etnice din Iran.

Comunitatea kurdă din Iran a suferit de-a lungul anilor multe încălcări ale drepturilor omului, de la arestări ale activiștilor politici pașnici până la execuții fără un proces corect. Abdullah Mohtadi e liderul partidului Komala, ramura kurdă a Partidului Comunist, care e ilegal conform legii Sharia. L-am sunat, ca să aflu ce părere are cea mai persecutată minoritate etnică din Iran despre climatul politic actual al țării.

Șeicul Ezzedin Hosseini (stânga) și Abdullah Mohtadi (dreapta) la scurt timp după Revoluția Iraniană din 1979. Foto via)

VICE: Bună ziua, domnule Mohtadi. Considerați faptul că Rohani a câștigat alegerile un pas spre un progres democratic?

Abdullah Mohtadi: Întreaga structură a constituției iraniene și legile ei nu sunt favorabile schimbărilor democratice. Khamenei e cel care are ultimul cuvânt, ca lider suprem al Iranului. Oamenii care l-au votat pe Rohani sunt, clar, pentru schimbare, dar nu se știe dacă vor reuși s-o obțină. Mă îndoiesc.

Presa occidentală îl caracterizează pe Rohani drept un reformist moderat. Ce părere aveți despre asta?

Rohani n-a fost niciodată un reformist și nici n-a susținut că ar fi – niciodată. Susține doar că e moderat. Sunt sigur că Khamenei se va opune unei schimbări serioase și reale pentru că are impresia că valorile democratice ale Vestului sunt corupte.

Cum vi s-a părut comportamentul presei iraniene în timpul alegerilor?

Presa iraniană e strict controlată de guvern. Până de curând, presa iraniană carcteriza kurzii drept inamicii lui Dumnezeu – agenți ai Statelor Unite, Israel și cruzi teroriști, ceea ce e total greșit. De fapt, regimul iranian a atacat Kurdistanul întâi, atunci când kurzii și-au cerut drepturile. Deci avem nevoie de o schimbare în atitudinea presei iraniene.

Care e viitorul kurzilor din Iran în momentul de față?

Niciun guvern nu poate ignora problema kurzilor – viitorul democrației depinde de asta.

Am citit că partidul din care faceți parte, Komala, e ilegal conform legii Sharia. Așa este?

Da, la fel ca toate partidele politice kurde din Iran. Ne-am înființat în 1969 și pe timpul șahului am rămas în underground și am participat la revoluție. La scurt timp după asta, partidul nostru și celălalt partid principal kurd, KDPI, au devenit ilegale.

Tabăra Komala, lângă orașul Soulaimani, Irak. 2000. (Foto via)

Care sunt prioritățile partidului?

Suntem pentru un Iran democratic, secular și federal. Credem cu tărie în separarea bisericii de stat și dorim un sistem în care fiecare grup etnic – kurzi, azerbaijani, baluchi – să poată avea propria conducere și să se ocupe de treburile locale și regionale prin reprezentanții aleși. Credem în importanța mișcărilor sociale, politice și civile pentru a aduce schimbarea în Iran, mișcări ale femeilor și studenților și ale minorităților etnice.

Partidul vostru crede în înființarea unui Kurdistan mai mare și separat de restul țării?

Asta nu face parte din programul nostru. Noi cerem un Iran democratic, în care drepturile kurzilor și ale celorlalte minorități să fie respectate de constituție.

Cum vezi relația Iranului cu Siria și alte țări vecine?

Ne împotrivim cu tărie politicii externe a republicii islamiste față de vecinii ei prin exportarea Revoluției Islamice în lume și găzduirea teroriștilor din regiune. Deci suntem împotriva oricărei intervenții în Siria. Poporul sirian trebuie să-și decidă singur soarta, iar noi le susținem lupta.

Ce comentezi despre programul nuclear al Iranului?

Suntem foarte suspicioși în privința asta. Astfel de programe nu sunt în interesul poporului iranian. De fapt, chiar îi face rău. Înțelegem îngrijorarea comunității internaționale. Cât despre exercitarea presiunii politice și a sancțiunilor, nu putem ignora problema drepturilor omului.

O mare parte dintre kurzi au ales să boicoteze alegerile prezidențiale. De ce?

Nu a fost din indiferență, ci a a fost un vot de protest, pentru că nu cred că alegerile vor aduce schimbarea. Cei care l-au votat pe Rohani nu sunt fani ai lui – l-au votat pentru că era cel mai mic rău.

Dumneavoastră ați votat?

Nu. Nu e de ajuns să ai dreptul să votezi. Trebuie să ai opțiunea de a avea propriii candidați, iar în momentul de față nu se poate vorbi despre așa ceva. Nu ai de unde alege. Au descalificat până și persoane importante ale sistemului lor. Nu există libertate politică în Iran, nu există partide politice autentice. Nu există libertate de exprimare. Nu există libertate a presei. Deci cum să te aștepți la alegeri corecte în Iran? Nicio șansă.

@ChristineCocoJ

Traducere: Oana Maria Zaharia

Alte articole despre Iran:

Am vorbit cu un candidat iranian la președinție care a fost respins

Cinematografia în Iran

Haine disco pentru un Iran fantastic dinainte de revoluție