La Baia Mare segregarea a fost ridicată la nivel de artă

În 2011, Cătălin Cherecheș a fost ales primar în Baia Mare. La o lună după ce s-a așezat în fotoliu, a construit un zid de beton înalt de 1,60 metri și lung de o sută. Zidul separă strada Horea de două blocuri sociale în care trăiesc romi. Subiectul a depășit granița României și s-au cam uitat străinii chiorâș la noi. Consiliul pentru Combaterea Discriminării i-a dat atunci primarului o amendă de șase mii de lei și i-a recomandat să dărâme zidul.

Dar în loc să facă asta, în noiembrie 2014, primarul s-a gândit să facă acest zid să arate altfel și le-a dat voie studenților de la Universitatea de Artă și Design (UAD) din Cluj să îl picteze. Imediat după, Cherecheș l-a declarat cu de la sine putere operă de artă și a spus că nu va mai putea fi dărâmat niciodată, fiind protejat de legea drepturilor de autor. La câteva zile de la terminarea închipuitei opere de artă, conducerea UAD Cluj s-a sesizat și a dat un fel de dezmințire anapoda.

Mie îmi este imposibil să mă gândesc că un zid construit clar ca mijloc de segregare poate fi folosit ca suport de exprimare artistică. Trebuie să recunosc, că primarul Cherecheș are o gândire a naibii de diabolică și subversivă. Și asta pentru că liantul între cele două noțiuni - zid de separare a unui ghetou și artă – pur și simplu nu există.

În schimb, băimăreanul-șef a avut o viziune și a pus-o în practică. Pe banii lui personali, din portofelul de primar, pentru că îi place să susțină arta. Cel puțin așa mi-a spus când l-am sunat.

Mai mult, Cherecheș susține: „A fost o propunere mai veche a elevilor de la Liceul de Artă să utilizeze acea suprafață pentru diverse tipuri de activități artistice: de la expoziții de fotografie la graffiti. Studenții de la Cluj, de la Arte Plastice, au avut această bunăvoință și le-am dat voie. M-am bucurat să văd că au generat acolo mai mult decât o lucrare de artă, au generat un happening. Și va continua. În primăvară vom invita și copiii din zonă să vină să picteze. Acuma trebuie normalizată această poveste, care a fost inflamată într-o notă absolut tembelă."

Carevasăzică artiștii din zonă nu mai aveau unde să se exprime și și-au adus aminte de zidul nenorocit! Și ca totul să fie ca la carte, zidul este acum protejat de drepturile de autor, este un monument de artă și nu mai poate fi dărâmat!

Coordonatoarea studenților, profesor lector universitar Teodora Laura Ghinea, a refuzat interviul prin telefon, pe motiv că „se înregistrează și că se poate interpreta", așa că ne-am întâlnit într-o ceainărie din Cluj. Inițial, a fost de acord să înregistrăm discuția. Cu reportofonul pornit, am rugat-o să-mi spună dacă știa de controversele iscate pe tema zidului și, dacă da, de ce a acceptat să își aducă studenții acolo.

Mi-a explicat că știa încă de la începutul construcției și a acceptat pentru că ea „a văzut partea plină a paharului" și a sperat ca intervenția artistică a studenților va înfrumuseța griul acela opac. Ăsta e și motivul pentru care au ales să picteze apă, valuri și chestii care plutesc prin ea: „Am vrut să îi oferim un fel de transparență".

Când am întrebat-o dacă nu i se pare super ironică alegerea unei astfel de teme pe un zid care-i face pe unii oameni să se simtă mizeria băgată sub preș a orașului, s-a supărat și a refuzat să continue interviul. Mi-a cerut pe un ton scăzut, dar autoritar, să șterg înregistrarea și mi-a repetat de mai multe ori că noi, presa, vrem doar scandal. Nu mi-a spus nici dacă ea vede zidul ăla ca pe ceva bun sau rău, de teamă ca o s-o fac să pară rasistă, dar a subliniat că nu e un zid, ci un gard normal.

Conducerea Universității de Artă și Design din Cluj s-a trezit la câteva zile de la terminarea operei de artă de pe zidul din Baia Mare și a dat un comunicat de presă prin care se dezice de ce s-a întâmplat. Susține că intențiile studenților au fost altele și își cere scuze că s-a lăsat angrenată într-un astfel de hapenning. Prima parte din comunicat este de-a dreptul aiuritoare, dacă mă gândesc la realitatea de pe zid:

Adică cum? Studenții nu știau unde merg să picteze? Au stat o săptămână în Baia Mare, pe banii primarului! Coordonatoarea lor, profesoara Teodora Ghinea, mi-a zis că știe ce e cu acel zid. Culmea, îl numește tot gard, ca și primarul Cherecheș. Pe de altă parte, studenții care s-au pozat veseli cu primarul Cherecheș nu au vrut să vorbească despre propria creație. Mă gândesc că fie s-au trezit din beția creației, fie și-au dat seama de semnificația așa-zisului act artistic.

Pe viitor, Cherecheș visează să îmbunătățească opera de artă și să reabiliteze un bloc din comunitatea romilor. Sau să îl dărâme, depinde în ce stare se află. Și nu este nimeni care să îi spună că segregarea nu a dus niciodată la nimic bun. Dimpotrivă!

Cât despre afirmația primarului cum că zidul nu mai poate fi dărâmat, deoarece a fost binecuvântat cu drepturile de autor ale picturilor respective, am cerut părerea avocatului Bogdan Manolea, care a fost foarte ferm: „Eu cred că este o prostie. Nu are nimic a face dărâmarea zidului respectiv cu drepturile de autor. Zidul poate fi dărâmat oricând. Asta dacă o instanță o va cere. În plus, una este dreptul de autor și alta este opera de artă. Poți să ai o operă care este protejată de drepturile de autor, dar despre care lumea sa creadă că este un kitsch. Legea drepturilor de autor nu face judecăți de valoare cu privire la calitatea operelor. Ci numai dacă sunt originale sau nu."

Mai citește despre Baia Mare:
Toxine pentru romi Baia Mare e un Paradis Snowboarderii de la Baia Mare fac bungee jumping pe orizonatală