Manifest pentru protestul din 21 Decembrie

România suferă de tulburare de stres post-traumatică după 50 de ani de comunism și 24 de ani de post-comunism sau de tranziție. În tot timpul ăsta țara a suferit și a experimentat evenimente traumatice si terifiante: violență, șoc, furie, nervozitate, frică și chiar vină. Nu au fost tratate de către politicieni sau societatea civilă, iar România încă suferă în prezent.

Parcă 24 de ani de la Revoluție au trecut degeaba. În România nu există transparență în procesul decizional și în sistemul politic. Nu există competență și responsabilitate în rândul clasei politice, iar calitatea guvernării este cea mai slabă din UE. Spiritual civic lipsește și înțelegem prea puțin termenul de „comunitate”. Solidaritatea, respectul și binele comun sunt rar întâlnite, iar mass-media independentă nu prea există. Şi atunci mă întreb, de ce dracu au murit oameni în 89, dacă țara e condusă de foști comuniști? De ce dracu nu funcționează democrația în România, deși suntem membrii UE de șapte ani?

Analizând ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni, mi-e greu să înțeleg un lucru: de ce la protestele de week-endul trecut au participat o mie, două de oameni, iar la cele cu Roșia Montană s-au mobilizat peste 20 000, repetat, în mai multe orașe? De ce lumea nu înțelege că lipsa statului de drept este cauza care a generat problemele de genul Roșia Montană și Pungești?

Un prieten posta pe facebook următorul mesaj: „Piața e ca un arhipelag. Dar oamenii nu au fost adunați de ideologii, ci de un ethos protestatar construit capilar în ultimii ani, care se arată foarte critic față de establishment-ul politic. E un tip de reacție de indignare față de o sferă publică așezată prost, irațional, nedrept. Nervozități adunate de-a lungul vremii (idioți care enervează de pe micul ecran, impostori cocoțați la vârf, birocrația obtuză, corupția invazivă, traficul nebun, trenuri întâziate, mizeria percepută, isteria ambientală etc.) sunt puse acum în același borcan. E un protest care vrea să arate o altă față a României, o altă imagine despre sine. Cauzele revoltei nu sunt propriu-zis sociale și economice, dar socialul și economicul constituie un referent important. Faptul că statul și economia absorb deficitar tinerii și noile generații de elite dă foarte prost. Faptul că oamenii sunt tratați drept masă de manevră irită. Că lumea deciziilor a devenit autistă și clientelară scoate din sărite.”

Protestul pentru Roșia Montană nu a fost unul strict ecologic: acolo s-au strâns toate frustrările acumulate în ultimul timp de către societatea civilă, lumea a ieșit în stradă și pentru alte motive: era vorba de patrimoniu Unesco, de expropieri ciudate, de beneficii inexistente sau foarte mici pentru statul roman, de contracte babane ale unor politicieni care au început acest demers, era vorba de 180 de grade ale USL-ului. Toate astea au legătură cu funcționarea statului de drept și a democrației. Şi culmea, protestul de după „Marțea Neagră” (atunci când politicienii au votat „legalizarea furtului”) nu a strâns decât două mii de persoane.

Sunt unele voci care spun că legile de Marțea trecută au fost date cu dedicație pentru greii cu probleme gen Năstase, Dragnea, Voiculescu, Fenechiu și pentru baronii locali, care vor primi o grămadă de bani pe viitor de la Ministerul Dezvoltării Regionale, bani ce vor fi probabil cheltuiți prin firmele și rudele lor. Cei mai mulți parlamentari sunt extensiile teleghidate ale unor baroni locali fără de care n-ar fi ajuns în Parlament, iar toată această caracatiță de partid funcționează perfect în cazul legilor date Marțea trecută, fără a fi dernajate de ANI, DNA, SRI sau DLAF. Astfel, pârghiile financiare și legislative sunt create pentru a ține populația sub control absolut uselist, fapt ce le va permite succesul în alegerile din 2014 și 2016. Şi totuși lumea nu protestează sau nu o face așa cum ar trebui!

De fiecare dată când apar proteste de stradă în România, apare și discuția despre un nou partid. Nicușor Dan, Claudiu Crăciun, Mihail Bumbeș sunt unele nume care s-au vehiculat în ultimul timp în media. Ba mai mult, unele voci l-au propus pe Moise Guran premier, după ultimele prestații jurnalistice foarte bune din ultimul timp. Wake up, oameni buni, omul ăsta își face doar meseria și o face bine! S-a vorbit despre formarea unei mișcări sub forma unei platforme, care urmează apoi să se transforme într-o mișcare politică. Dar nu cred că Nicuşor Dan sau Claudiu Crăciun pot să schimbe sistemul, chiar dacă probabil vor pune bazele unei mişcări sau unui partid al nemulţumiţilor. Va fi ca o formă fără fond, specific românească. Nu oamenii trebuie înlocuiți, ci regulile jocului.

E nevoie de mult, mai mult: de legislaţie care să fie pusă în aplicare, de implicare civică mai intensă, de o reformă a partidelor şi a funcţionării sistemului politic şi a alegerilor. Sunt necesare transparența în bugetul partidelor politice și candidații competenți cu proiecte fiabile. E nevoie de funcționarea statului de drept și a instituțiilor de bază. De asta trebuie să se prezinte cât mai multă lume la protestul din 21 Decembrie. De abia apoi putem vorbi de noi formaţiuni politice sau de candidaţi independenţi. Lumea trebuie să înțeleagă că România are nevoie de transparență, competitivitate, corectitudine, responsabilitate, eficiență la nivel politic și administrativ pentru a deveni o țară europeană. Dar toate astea nu pot fi puse în aplicare fără o presiune constantă a societății civile și fără funcționarea statului de drept.

Trebuie să ieșiți în stradă în 21 Decembrie, în număr cât mai mare și să protestați pentru măgăriile din Parlament, pentru democrație și pentru solidaritatea cu tinerii care au murit în 89 pentru ca lucrurile să se schimbe.

Urmăriți-l pe Grațian pe blogul său sau pe facebook.