©2014 VICE Media LLC

    The VICE Channels

      Momiţa de Preerie te scoală din beţie

      November 23, 2012

      Pentru că sunt alcoolicul de serviciu al redacţiei VICE, am decis să fac o rubrică în care să testez acel gen de combinaţii de băuturi pe care nu le găseşti pe meniul niciunui bar. Aici veţi găsi, în principiu, băuturi cărora nu prea li s-ar potrivi o denumire fițoasă precum cocktail, dar care pot fi date peste cap fără a da la boboci.

      Momiţele de Preerie (Prairie Oyster) sunt în esenţă un leac pentru mahmureală care funcţionează pe principiul sacru al beţivilor anonimi - cui pe cui se scoate. Ele au apărut în multe filme americane precum James Bond: Thunderball, Back to the future III şi chiar şi într-un episod din Dallas, ca un fel de leac miraculos pentru cele mai crunte brutalizări etilice ale ficatului. Eu am luat reţeta  dintr-un roman de americanul John Steinbeck numit La Răsărit de Eden, pentru că acolo unul dintre personaje a reuşit să se îmbete mai tare de la Momiţă, pentru că nu ţinea deloc la alcool.

      Aveţi nevoie de o formă de tărie clară şi proastă precum vodca ieftină sau ginul (Steinbeck a folosit whisky de casă nedistilat), un ou, sos Tabasco şi sos Worcester. Dacă nimeriţi sosuri slabe mai adaugaţi sare şi piper. Se găsesc sticle mici la supermarketuri, la vreo cinci lei şi sunt amândouă destul de iuţi, respectiv acre încât să vă usture sufletul.

      Primul pas în testarea Momiţei de Preerie e să vă îmbătaţi pulă ca să aveţi după ce să fiţi mahmuri. Noi am folosit o sticlă fină de Prodvinalco de 60 de grade, varianta sherry. Minunea asta care a surpravieţuit de pe vremea lui Ceauşescu e de obicei turnată peste vişine de oamenii prea leneşi să facă vişinată prin fermentare naturală. Se foloseşte cam o singură sticlă pe damigeană, pentru că altfel faci ulcer instant şi s-ar putea să prezinte un risc de orbire. E genul de tărie de la care-ţi creşte păr în ureche.

      După nişte încercări jalnice de a face solouri la chitară beţi morţi şi nişte pizza veche de o zi, am dormit vreo două ore pentru a ne trezi în cea mai naşpa formă de mahmureală, ca să testăm eficienţa Momiţei. Începeţi băutura turnând vreo două – trei degete de vodcă în pahar. Reţeta originală e cu paharul plin de alcool, dar după o sticlă de Prodvinalcol nu mai eram în stare să ingerez cantitatea asta.

      Apoi spargeţi un ou. Ideea Momiţei e să menţineţi gălbenuşul întreg, pentru că la americani termenul de Prairie Oyster vine de la coaiele de taur care sunt considerate o delicatesă, iar amestecul ăsta sumbru e făcut pe aceeaşi idee.

      De la nevroza mea obişnuită şi de la alcoolul ăla de 60 de grade din sânge nu prea am reuşit să sparg un ou cum trebuie şi mulţi viitori embrioni de pui au pierit degeaba. Aparent trebuie să-l turnaţi foarte lent, ca să rămână cât de cât întreg. Da, ştiu, arată oribil.

      Sosul Worcester se adaugă primul, pentru că e mai gros ca cel picant şi rămâne cât de cât lipit de gălbenuş. În reţeta britanică a amestecului ăstuia, care se face fără alcool, trebuie să umpleţi tot paharul cu sosul ăsta odios. El conţine oţet, murături, soia şi peşte. Pentru mine asta îl face mai dezgustător decât un ou crud.

      Urmează sosul Tabasco sau Chilly sau Pepper (ideea e să fie pe bază de ardei iute). Puneţi doar câţiva stropi, fix peste gălbenuş.

      Completaţi cu sare şi piper, dacă sunteţi la fel de bolnavi ca mine şi nu vi se pare destul de dezgustătoare reţeta de până acum.

      Rezultatul final trebuie să se vadă de sus ca o lună arămie între nori. De fapt, de-asta în unele reţete băutura se mai numeşte şi Amber Moon. Trebuie s-o daţi capac, ca să-şi facă efectul. N-am reuşit din prima, dar din a doua încercare am îngurgitat gălbenuşul picant, care a fost foarte ok. De fapt e ca şi cum ai mânca gălbenuşul dintr-un ou fiert moale. Numai că-i crud. Acum nu mai mi se pare ceva atât de macho să-ţi faci un pahar de ouă crude ca energizant cum îşi făcea Stallone în Rocky. Oricum Momiţa de Preerie şi-a făcut efectul, m-a trezit din morţi, chiar m-a ţinut treaz până pe la şase dimineaţa, aşa c-o recomand tuturor pentru mahmureli. Pe de altă parte vă recomand şi să vă feriţi de Prodvinalco, dacă n-aveţi pătrăţele pe ficaţii voştri seminecrozaţi.

      -

      Teme: lesii alcoolice experimentale, alcool, Momite de Preerie

      Comentarii