Motociclistele din Maroc sunt mai dure decât te-ai aştepta

Toată lumea spune că Amsterdam şi Copenhaga sunt oraşe de motociclişti, dar de Marrakech nu vorbeşte nimeni.

Hassan Hajjaj, un artist marocan din Londra, a prezentat scena găştilor de motociclism din Marrakech în ultima sa serie foto, Kesh Angels, care e expusă la Taymour Grahne Gallery din New York până pe opt martie. Versiunea lui Hassan a găştii Hell's Angels vine dintr-o poveste personală: a lucrat la un shooting în Marrakech, în anii '90. Totul a fost străin la acel shooting, de la fotografi, la fotomodele şi la haine. Nimic nu era cu adevărat marocan.

Ultimul shooting poate fi interpretat ca un răspuns pentru ceea ce ar fi trebuit să se întâmple în anii '90: o şedinţă foto nord-africană plină de elemente tradiţionale modificate, de la abaya cu buline la djellabah de camuflaj. Fotografiile surprind motociclistele marocane cu un aspect intimidant şi aroganţa unor vedete rock.

Evident, ele nu fac parte din găşti mari. Fetele sunt amicele artistului care, de obice, pictează tatuaje cu henna pe turiştii din centrul oraşului, dar tot n-ai vrea să te întâlneşti cu ele pe o alee întunecată. Fetele astea sunt dure, vorbesc cinci limbi şi sunt mame care lucrează zece ore pe zi. Am discutat cu Hassan despre cultura motociclismului din Marrakech şi modul în care el defineşte duritatea.

VICE: Cum ţi-a venit ideea să-ţi fotografiezi prietenele aşa?
Hassan Hajjaj: Lucrez de ani de zile la acest proiect. Vreau să prezint ceva specific Marrakechului, să arăt că, deşi avem religii şi culturi diferite, noi avem multe în comun. Există un grup de femei care pictează cu henna oamenii din centrul Marocului care e plin de turişti. Una dintre ele, Karima, a fost inspiraţia mea pentru acest shooting. Ea poartă văl şi nişte abaya şi djabella incredibile şi merge mereu cu motorul la muncă. E o femeie normală care munceşte opt-zece ore pe zi. Vorbeşte patru sau cinci limbi, e casnică, creşte doi copii şi şi-a construit singură casa.

Pare un shootin făcut în Africa de Nord, voiai să te întorci la origini prin el?
Când lucram la un shooting în Marrakech prin anii '90, am realizat că totul de la modele şi fotograf la haine erau occidentale şi ţara mea era doar fundalul. De atunci, m-am gândit c-ar trebui să prezint şi poporul meu şi vestimentaţia lor creativă.

Cum e cultura motociclismului în Marrakech? Există găşti? Cât de mari sunt motoarele?
Marrakech este un oraş de motociclişti pentru că toţi locuitorii lui au una. Femeile, copiii, bătrânii, toată lumea. E un mijloc de transport folosit mai ales pentru muncă. Câteva din motoarele din poze au fost împrumutate de la alţi prieteni, dar majoritatea fetelor stau pe propriul motor. Nu există găşti de motociclişti.

Prietenele tale mereu se îmbracă aşa? Se găsesc uşor hainele astea super colorate?

Marocanii au un simţ puternic al tradiţiei şi sunt o naţie foarte colorată. Dar eu am creat hainele astea tradiţionale marocane din tot felul de imitaţii de branduri mari din pieţele din Marrakech şi Londra. Tot eu am creat şi cadrele fotografiilor din tot felul de obiecte găsite prin pieţe: doze de Fanta, conserve de supă de pui. Când am crescut în Maroc foarte multe lucruri de genul ăsta erau refolosite şi de-asta am vrut să includ şi acest aspect în proiect. M-am folosit de repetiţia etichetelor ca să creez un context mai umoristic, legat cumva de ce se întâmpla în imagine, dar am vrut şi să evoc mozaicurile marocane într-un context modern prin această compoziţie.

Care a fost obiectivul shooting-ului şi care a fost cel mai mişto moment al proiectului?
Sunt impresionat de forţa lor şi voiam să arăt că independenţa lor e ceva normal în Maroc. Dacă le-aş fi făcut în Paris sau Roma, cred că m-ar fi întrebat lumea, ce e aşa interesant la nişte femei pe motoare.

Dacă ai avea o gaşcă de motociclişti cine ar fi în ea?
Gaşca mea ar include femei precum cele din seria asta, femei care emană cu naturaleţe forţă, flexibilitate şi libertate.

Click pe pagini ca să vezi fotografiile lui Hassan.

Urmărește VICE pe Facebook:

Vezi și:
Să fie Marocul raiul pedofililor?
Am fost într-o tabără de preparat hașiș, în Maroc
Pisicile mizerabile din Marrakech au nevoie de nume